Comisia Europeană a încheiat evaluarea cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență cu un verdict mixt pentru România: recuperarea a 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, dar pierderea definitivă a 458,7 milioane de euro din cauza reformelor implementate incomplet sau cu întârzieri. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat decizia finală, care pune în evidență problemele profunde din gestionarea fondurilor europene asumate de București.
Cererea de plată fusese depusă încă din decembrie 2023, dar Bruxelles-ul a identificat deficiențe în îndeplinirea mai multor jaloane și a suspendat parțial finanțarea. România a beneficiat de o perioadă suplimentară pentru remediere, însă patru jaloane importante au rămas problematice chiar și după această etapă. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, aceasta este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a depus vreodată.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în sectorul energetic și transporturilor, unde Comisia Europeană a constatat grave probleme de transparență și influență politică. În domeniul energetic, Bruxelles-ul a criticat procedurile de selecție și numirile în consiliile de administrație ale companiilor de stat, identificând numiri politice, proceduri neclare și aplicare incorectă a criteriilor. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro. Situația similară în transporturi a generat pierderi suplimentare, ambele sectoare nerespectând standardele europene privind profesionalismul și conflictele de interese.
Ministrul Pîslaru a criticat dur clasa politică, acuzând perpetuarea numirilor politice în instituții și lipsa reformelor reale. „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de partid în conducerea companiilor de stat”, a declarat acesta, subliniind că lipsa selecției pe criterii profesionale a dus direct la sancțiunile Bruxelles-ului. O excepție notabilă a fost dosarul pensiilor speciale, unde România a recuperat 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane inițial suspendate.
Companiile de stat, principalul punct slab al reformelor
Conflictele de interese și numirile nemeritocratice în consiliile de administrație ale companiilor de stat au fost probleme recurente în evaluările Comisiei Europene. Între timp, România se confruntă cu riscul pierderii unor noi tranșe dacă jaloanele viitoare din PNRR nu vor fi implementate rapid și conform cerințelor. Evaluarea curentă demonstrează că doar reformele efectuate cu rigurozitate pot evita sancțiunile financiare.
Următoarele cereri de plată din PNRR vor necesita o abordare fundamental diferită, cu accent pe respectarea criteriilor europene în procesele de selecție și governance. Bruxelles-ul așteaptă acum dovezi concrete că autoritățile românești au înțeles amploarea deficiențelor și dispun de capacitate reală de remediere.
