Dan Bittman a declarat, într-o emisiune difuzată miercuri la Gândul, că în cazul izbucnirii unui război pe teritoriul României ar încerca să părăsească țara «plătind oricât» pentru a-și salva familia și a refuzat explicit ideea de a se alătura luptei, afirmând că nu „are pe cine să apere”. Invitat la emisiunea „Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache, artistul a argumentat că se aşteaptă ca mulţi oficiali şi membri ai clasei politice să se refugieze în buncăre sau să părăsească ţara, motiv pentru care nu ar rămâne pe front. Declarațiile sale au stârnit ecou în presă şi online. Gândul+1
Contextul intervenției: emisiunea și afirmațiile cheie
Invitat în platoul „Ai Aflat!”, Dan Bittman a explicat, cu sinceritate, care ar fi reacția sa personală în situația unei agresiuni armate asupra României. „Încerc să fug din ţară, să plec, să plătesc oricât şi să plec. N-am ce să caut aici, nu am pe cine să apăr aici”, a spus artistul, adăugând că va încerca să-şi convingă copiii să vină cu el. Cuvintele au fost rostite în contextul unei discuţii mai largi despre poziţionările publice şi responsabilitatea personală în faţa unor crize majore. Gândul
Bittman a argumentat că nu vede războiul ca pe o luptă personală: „Nu e războiul meu”, a mai spus el, explicând că, din perspectiva sa, atât guvernanţii, cât şi alţi factori de decizie ar căuta adăpost sau alte soluţii de siguranţă, motiv pentru care nu crede că prezenţa sa pe teren ar schimba situaţia. Această poziţie — exprimată direct şi fără înflorituri — a fost redată pe larg de marile agenţii şi publicaţii care au preluat interviul. Gândul+1
Reacţii anticipate şi polemici: apelul la „dezertecție”
Comentariile sale au fost interpretate de unele publicaţii ca un apel la „dezerte” — o etichetare care reflectă reacţiile emoţionale ale publicului. În articolele care au preluat declaraţia, titlurile au subliniat faptul că artistul spune public că ar părăsi ţara în caz de război şi că îndeamnă, în esenţă, la un comportament defensiv — fuga în afara graniţelor. Modul direct în care Bittman a formulat-o — „o să plătesc oricât şi să plec” — a alimentat dezbaterile despre obligaţiile morale ale cetăţenilor şi ale persoanelor publice în situaţii de criză. Romania TV+1
Reamintirea controversei privind poziţia faţă de pandemie şi vaccinare
Declaraţia despre fuga în caz de război vine pe fondul unor poziţionări anterioare ale lui Dan Bittman care au generat controverse publice. În timpul pandemiei, artistul a avut poziţii critice la adresa restricţiilor şi a pus la îndoială anumite date oficiale, ceea ce i-a atras atât susţinători, cât şi critici. Aceste episoade au rămas parte din portretul public al artistului şi au alimentat reacţii puternice la noile sale declaraţii din emisiune. Digi24+1
Când „Rinocerii” — refuzul la adresa mesajului piesei Taxi
În cadrul aceleiaşi emisiuni, Dan Bittman a comentat şi asupra piesei-manifest „Când rinocerii” lansată de trupa Taxi, un colaj de voci publice care denunţă intoleranţa şi ameninţarea tăcerii civice. Piesa reuneşte zeci de personalităţi din diverse domenii — actori, jurnaliști, sportivi, scriitori și oameni de cultură — care apar într-un clip menit să aducă în prim-plan apeluri la solidaritate civicã şi la apărarea pluralismului. În lista participanților sunt menţionați, printre alții, Valeriu Nicolae, Carmen Dumitrescu, Mihai Bendeac, Radu Hossu, Oana Gheorghiu, Melania Medeleanu, Florin Ristei, Radu Paraschivescu, Lora, Lucian Mândruţă, Mihai Călin, Corina Băcanu, Emilia Popescu, Angela Gheorghiu, Mircea Cărtărescu, Natalie Ester, Cătălin Striblea, Radu Buzăianu, Ilona Brezoianu, Amalia Enache, Cornel Ilie, David Popovici, Teodor Baconschi, Oana Pellea, Andrei Ciobanu, Florin Negruţiu, Irina-Margareta Nistor, Emilia Şercan, Alex Bogdan şi Victor Rebengiuc. Facebook
Bittman s-a arătat critic faţă de felul în care a fost construit acest manifest, sugerând că unii dintre cei care apar în clip sunt figuraţi ca purtători ai unei morale incontestabile şi că, în trecut, el ar fi fost atacat pentru poziţionările sale privind pandemia şi vaccinarea. Afirmaţiile sale au avut rolul de a pune în discuţie coerenţa mesajelor publice şi pluralitatea opiniilor în spaţiul civic. Gândul
Acuzaţia privind ameninţările cu moartea
În acelaşi dialog, Dan Bittman a adus în discuţie un episod în care spune că ar fi fost ameninţat cu moartea de o persoană care apare într-un clip: „Mai e un domn în clip care m-a ameninţat cu moartea într-o emisiune. A zis că ăştia care sunt antivaccinişti ar trebui împuşcaţi, ar trebui omorâţi. Şi există filmarea, un domn actor a spus asta, nu contează”, a relatat Bittman. Această acuzaţie, foarte gravă ca formulare, a fost menţionată de mai multe publicaţii care au preluat fragmentul din emisiune şi pune din nou în discuţie tonul şi limitele dezbaterii publice. Gândul+1
Ce rămâne de subliniat: responsabilitate şi dezbatere publică
Intervenţia lui Dan Bittman readuce în prim-plan întrebări care depăşesc persoana artistului: care sunt obligaţiile morale ale celor cu vizibilitate publică în timpul crizelor majore? Cum comunicăm diferențele de opinie fără a recurge la ameninţări şi invective? Emisiunea a funcţionat ca un prilej de a expune aceste dileme, iar consecinţele discursurilor publice — fie ele despre război sau sănătate publică — au efecte reale asupra climatului social. Gândul+1
Răspunsuri şi reacţii ulterioare (notate în presă)
Până în momentul redactării acestui material, pozițiile lui Bittman au fost preluate și comentate de mai multe publicații, unele redând strict declarațiile, altele contextualizându-le prin prisma controverselor anterioare ale artistului. Redacțiile care au relatat direct din emisiunea „Ai Aflat!” au pus la dispoziția cititorilor fragmente audio/video ale intervenției, astfel încât publicul să poată urmări integral declarațiile citate. Gândul+1
Concluzie
Poziţiile tranşante exprimate de Dan Bittman — despre dorinţa sa de a părăsi ţara în cazul unui conflict şi despre acuzaţia că ar fi fost ameninţat cu moartea pentru poziţiile legate de vaccinare — reaprind dezbateri esenţiale despre responsabilitatea publică, libertatea de exprimare şi limitele discursului. Indiferent de simpatiile sau antipatiile personale, intervenţia rămâne un document al momentului: un martor al felului în care actorii culturali îşi asumă sau refuză anumite responsabilităţi civile într-o epocă marcată de polarizare şi sensibilităţi acute.
