Toamna, când frunzele încep să cadă și natura se pregătește pentru liniște, Biserica Ortodoxă cheamă credincioșii la o zi de profundă rugăciune și recunoștință: Moșii de Toamnă. În 2025, această sărbătoare cu o puternică încărcătură spirituală are loc sâmbătă, 1 noiembrie, prima sâmbătă din lună. Este ziua în care ne amintim de cei dragi trecuți la Domnul, aprindem lumânări la morminte, pregătim colivă și împărțim daruri în numele iubirii care leagă lumea celor vii de cea a celor adormiți.
Ce semnifică Moșii de Toamnă
Sărbătoarea Moșilor de Toamnă, cunoscută și ca Sâmbăta Morților, are o simbolistică adâncă în credința ortodoxă. Este un moment în care timpul pare să se oprească pentru o clipă, iar rugăciunile noastre devin punți către cer.
Cuvântul „moși” provine din „strămoși” și se referă la toți cei care au părăsit această lume, de la părinți și bunici până la neamurile îndepărtate. În această zi, credincioșii aduc în fața lui Dumnezeu rugăciuni, colivă, vin și milostenii pentru odihna sufletelor celor trecuți la cele veșnice.
Moșii de Toamnă sunt o celebrare a dragostei, a memoriei și a iertării. Se spune că în această zi, porțile cerului se deschid, iar sufletele celor adormiți pot primi liniște și lumină prin rugăciunile celor de pe pământ.
De ce se pomenesc morții sâmbăta
În calendarul ortodox, sâmbăta este considerată ziua dedicată celor adormiți. Așa cum Mântuitorul Hristos a stat în mormânt în ziua de sâmbătă înainte de Învierea Sa, tot așa și credincioșii își amintesc în această zi de cei care dorm somnul cel de veci.
Sâmbăta este, așadar, o zi a speranței și a biruinței asupra morții. Prin pomenire și rugăciune, creștinii afirmă credința în învierea tuturor și în viața veșnică, iar Biserica săvârșește Sfânta Liturghie urmată de Parastas.
În timpul slujbei, preotul citește pomelnicele aduse de credincioși, rostind rugăciuni de iertare și mângâiere pentru fiecare suflet menționat. Se aprind lumânări, se binecuvântează coliva, colacul și vinul, iar la final, toate acestea se împart în numele celor plecați dintre noi.
Când se sărbătoresc Moșii de Toamnă în 2025
📅 Data Moșilor de Toamnă 2025: sâmbătă, 1 noiembrie.
Aceasta este prima sâmbătă din luna noiembrie și marchează pomenirea generală a morților. În toate bisericile ortodoxe se săvârșesc slujbe speciale, iar credincioșii aduc la altar colivă, colaci și vin, cerând ca Dumnezeu să le dăruiască celor adormiți „odihnă în loc luminat, în loc cu verdeață și în loc de pace”.
Ce se dă de pomană de Moșii de Toamnă
Tradiția spune că pomana este o formă de rugăciune în faptă. Ceea ce dăruim cu credință se întoarce în lumină către sufletul celui pentru care facem pomenirea.
În ziua Moșilor, credincioșii pregătesc colivă, simbolul principal al vieții veșnice, dar și alte daruri precum:
- colaci sau pâine de casă, care semnifică trupul și jertfa;
- vin roșu, care amintește de sângele Mântuitorului;
- fructe de toamnă – mere, pere, struguri, nuci;
- mâncăruri gătite, precum sarmale, orez, plăcinte sau tocană;
- lumânări aprinse, pentru ca sufletul celui pomenit să găsească drumul către lumină.
Pomana se împarte rudelor, vecinilor și mai ales celor nevoiași. Se spune că cel care primește darul trebuie să rostească „Bogdaproste!”, adică „Dumnezeu să te ierte pe tine și pe cei pentru care dai”.
Coliva – darul sfânt pentru cei adormiți
Coliva este cel mai important element al oricărui parastas. Ea nu este doar un desert, ci o ofrandă sfântă adusă lui Dumnezeu în amintirea celor plecați dintre noi. Simbolizează grăuntele de grâu care moare pentru a aduce rod, după cum a spus Hristos:
„Dacă grăuntele de grâu, căzând în pământ, nu va muri, rămâne singur; dar dacă va muri, aduce mult rod.” (Ioan 12:24)
Prin urmare, coliva este imaginea morții și a învierii, a speranței că și sufletul omului va învia la sfârșitul vremurilor.
Rețeta tradițională de colivă pentru Moșii de Toamnă
Această rețetă este transmisă din generație în generație și se păstrează cu sfințenie în multe familii românești.
Ingrediente:
- 1 kg arpacaș (din grâu curat, de preferat pentru colivă);
- 500 g zahăr;
- 2 căni nucă măcinată fin;
- 2 cești stafide aurii;
- 2 linguri miere de albine;
- coaja rasă de la o lămâie și o portocală;
- 1 linguriță scorțișoară;
- 1 fiolă esență de vanilie;
- 1 fiolă esență de rom;
- pesmet, cacao, nuci întregi și bomboane colorate pentru decor.
Mod de preparare:
- Spală arpacașul de nouă ori, în apă rece, până ce lichidul devine limpede – un gest simbolic pentru curățirea sufletului.
- Pune-l la fiert în apă cu un praf de sare și lasă-l la foc mic până când boabele se înmoaie complet.
- Separat, înmoaie stafidele în puțin rom și apă caldă.
- După ce grâul s-a răcit, amestecă-l cu zahărul, mierea, nuca, stafidele, coaja de citrice și aromele.
- Modelează coliva pe un platou și decorează cu pesmet, cacao și bomboane colorate, desenând o cruce în mijloc.
Coliva se aduce la biserică dimineața, împreună cu o sticlă de vin roșu și un colac. După sfințirea lor, se împart celor prezenți sau vecinilor, în numele sufletului celui pomenit.
Tradiții și obiceiuri vechi de Moșii de Toamnă
Moșii de Toamnă sunt mai mult decât o zi religioasă – sunt o parte vie a identității noastre. În satele românești, această zi e trăită cu o profundă liniște sufletească, dar și cu o bucurie tainică: bucuria de a dărui.
Printre cele mai importante tradiții păstrate se numără:
- Aprinderea lumânărilor la morminte – cel puțin două, „pentru a încălzi sufletele celor plecați”.
- Rugăciunea pentru cei fără rude – în fiecare biserică se pomenesc și sufletele celor care nu mai au pe nimeni să-i pomenească.
- Milostenia – se dă de pomană celor nevoiași, pentru ca rugăciunea să fie completă.
- Evitarea treburilor casnice – nu se mătură, nu se spală rufe, nu se face curățenie, pentru a nu tulbura pacea sufletelor.
- Împăcarea – credincioșii încearcă să se împace cu cei certați, pentru că iertarea este cel mai curat dar adus înaintea lui Dumnezeu.
În unele zone din Muntenia și Moldova, femeile duc la biserică coșuri frumos împodobite cu colivă, fructe, vin și colaci. După slujbă, acestea sunt sfințite și împărțite.
Se spune că cel care dă cu inimă curată la Moșii de Toamnă va fi binecuvântat tot anul cu liniște și sănătate.
De ce este important să păstrăm această tradiție
Pomenirea morților nu este un gest de tristețe, ci o expresie a iubirii care nu se stinge. În lumea grăbită de azi, Moșii de Toamnă ne reamintesc de rădăcinile noastre, de familie, de bunici și părinți, de acea legătură nevăzută care ne leagă unii de alții.
Această zi este, în esență, o lecție despre recunoștință și continuitate. Fiecare lumânare aprinsă, fiecare rugăciune rostită, fiecare bucățică de colivă împărțită este o dovadă că dragostea nu moare odată cu trupul, ci se transformă în lumină și rugăciune.
Rugăciune pentru cei adormiți (de rostit la Moșii de Toamnă)
„Odihnește, Doamne, sufletele adormiților robilor Tăi, părinți, frați, surori și binefăcători ai noștri, în loc luminat, în loc cu verdeață, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea și suspinul.
Dă-le, Doamne, împărăția Ta și iertare de păcate, pentru că Tu ești iubitor de oameni. Amin.”
Concluzie
Moșii de Toamnă nu sunt doar o dată în calendar, ci o sărbătoare a sufletului românesc, o mărturie a credinței și a legăturii indestructibile dintre generații. Pe 1 noiembrie 2025, aprinde o lumânare pentru cei dragi plecați și rostește o rugăciune în tăcere.
În acea clipă, undeva, un suflet se va lumina, iar pacea se va întoarce în inima ta.
Pentru că iubirea adevărată nu moare niciodată – se transformă în rugăciune.
