Moscova neagă implicarea după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian al României. Reacția sfidătoare: „MApN a descoperit un OZN”
Incidentul grav petrecut sâmbătă, când o dronă de tip Shahed/Gheran a pătruns în spațiul aerian al României, continuă să provoace tensiuni diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București l-a convocat de urgență pe ambasadorul Federației Ruse, cerând explicații oficiale cu privire la această încălcare a suveranității naționale și a teritoriului NATO.
Răspunsul Moscovei a fost însă unul sfidător și provocator. Oficialii ruși au negat orice responsabilitate, afirmând că România ar fi „descoperit un OZN” și acuzând, în schimb, Ucraina de o „provocare intenționată” menită să atragă alte state europene în conflictul cu Rusia.
Protestul oficial al României și reacția Moscovei
După confirmarea faptului că drona de tip Gheran a pătruns aproximativ 10 kilometri în interiorul teritoriului românesc și a staționat în spațiul aerian al NATO timp de aproape 50 de minute, MAE a anunțat convocarea ambasadorului rus la București.
Diplomația română a transmis un protest ferm, subliniind că astfel de incidente reprezintă o încălcare inacceptabilă a dreptului internațional și o amenințare directă la adresa securității României și a Alianței Nord-Atlantice.
Răspunsul Moscovei a fost de-a dreptul halucinant. Ambasada Rusiei a postat un mesaj în care afirma că nu există „nicio dovadă” că drona ar fi de origine rusească. „MApN a descoperit un alt OZN”, se arată în reacția ironică transmisă de partea rusă.
Rusia acuză Ucraina de provocare
Mai mult, în comunicatul Ambasadei Rusiei se sugerează că incidentul ar fi fost o provocare orchestrată de autoritățile de la Kiev.
„Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, se arată în mesajul Moscovei.
Această poziție nu este nouă: de la începutul războiului, Rusia a negat constant responsabilitatea pentru atacurile care au afectat teritoriile statelor vecine, deși dovezile prezentate de acestea, dar și de NATO, au confirmat contrariul.
Reacția liderilor europeni
Incursiunea dronei a stârnit reacții dure la nivel european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un mesaj de solidaritate în limba română, subliniind gravitatea situației.
„Incursiunea Rusiei în spaţiul aerian al României este încă o dată o încălcare flagrantă a suveranităţii UE şi o ameninţare gravă la adresa securităţii regionale. Lucrăm îndeaproape cu România şi cu toate statele membre pentru a proteja teritoriul UE”, a scris von der Leyen pe platforma X.
Mesajul său a fost interpretat drept o reafirmare a angajamentului Uniunii Europene față de România, membră a NATO și a UE, dar și un avertisment direct adresat Moscovei.
Zelenski: Rusia a testat România și NATO
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat imediat, afirmând că incidentul reprezintă un test făcut de Rusia pentru a evalua reacția României și a NATO.
„Astăzi, România a mobilizat avioane de luptă din cauza unei drone ruseşti în spaţiul său aerian. Conform datelor actuale, drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc şi a operat în spaţiul aerian al NATO timp de aproximativ 50 de minute”, a scris Zelenski pe platforma X.
Liderul ucrainean a subliniat că Moscova folosește aceste manevre pentru a intimida și pentru a semăna neîncredere între statele membre ale Alianței.
Semnificația incidentului pentru NATO
Pătrunderea unei drone rusești pe teritoriul României nu este doar un incident izolat, ci o situație cu implicații majore de securitate. România, ca stat membru NATO, beneficiază de garanții de apărare colectivă, iar orice atac sau încălcare a suveranității sale este perceput ca o amenințare la adresa întregii Alianțe.
De altfel, în ultimele luni, mai multe fragmente de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României, în apropierea graniței cu Ucraina. De fiecare dată, autoritățile române au reacționat ferm, informând NATO și partenerii europeni.
Incidentul de sâmbătă ridică însă miza, întrucât drona a pătruns adânc în spațiul aerian românesc și a rămas timp îndelungat în interiorul teritoriului NATO.
O strategie de intimidare
Analiștii politici și militari consideră că reacția Moscovei – negarea responsabilității și ironizarea României – face parte dintr-o strategie de intimidare și de propagandă. Rusia își dorește să minimalizeze incidentele de acest tip și să transfere responsabilitatea asupra Ucrainei, încercând să erodeze solidaritatea occidentală.
În același timp, aceste acțiuni pot fi interpretate drept teste deliberate ale capacității de reacție a României și NATO. Faptul că România a mobilizat avioane de luptă arată că Alianța tratează cu maximă seriozitate orice pătrundere neautorizată în spațiul său aerian.
Concluzie
Incidentul cu drona Gheran care a pătruns în România adâncește tensiunile dintre București și Moscova și ridică întrebări serioase despre intențiile Rusiei. Reacția oficială – „România a descoperit un OZN” – este nu doar lipsită de responsabilitate, ci și sfidătoare la adresa partenerilor euroatlantici.
În timp ce Rusia încearcă să arunce vina pe Ucraina, liderii europeni și NATO transmit mesaje clare de sprijin pentru România și de condamnare a agresiunii ruse. În joc nu este doar siguranța frontierelor noastre, ci și credibilitatea mecanismelor de securitate colectivă.
Astfel de provocări arată încă o dată că România se află în prima linie a confruntării geopolitice din regiune, iar solidaritatea europeană și euroatlantică este esențială pentru a descuraja orice tentativă de destabilizare.
