România se pregătește să treacă la ora de iarnă 2025, un moment care marchează revenirea la ora standard și începutul sezonului rece. Conform calendarului oficial, schimbarea va avea loc în noaptea de sâmbătă, 25 octombrie, spre duminică, 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, oferind românilor o oră suplimentară de somn.
Când se trece la ora de iarnă în România
Trecerea la ora de iarnă are loc anual, la scurt timp după echinocțiul de toamnă, momentul astronomic în care ziua și noaptea au durată egală. Din acel punct, durata zilelor începe să scadă treptat, iar nopțile devin tot mai lungi. În 2025, această schimbare se va produce în ultima duminică din luna octombrie, conform convenției adoptate la nivelul Uniunii Europene.
În această noapte, românii își vor ajusta ceasurile înapoi cu o oră, revenind astfel la timpul legal român (UTC+2), cunoscut și ca ora de iarnă. Pentru dispozitivele moderne – telefoane mobile, laptopuri sau ceasuri inteligente – ajustarea se va face automat. În schimb, ceasurile de perete, cele de mână sau alte aparate mai vechi vor trebui reglate manual.
Această trecere marchează sfârșitul perioadei de oră de vară, introdusă cu scopul de a beneficia de mai multă lumină naturală în lunile calde. În perioada următoare, zilele vor deveni vizibil mai scurte, iar apusul soarelui va avea loc mai devreme, în jurul orei 17:00–17:30, în funcție de regiune.
Ora de iarnă în Statele Unite
Spre deosebire de România și de restul Europei, Statele Unite ale Americii vor trece la ora de iarnă ceva mai târziu. În 2025, schimbarea este programată pentru 2 noiembrie, la ora 2:00 dimineața, când ceasurile vor fi date înapoi la ora 1:00.
Sistemul american funcționează pe baza unei reguli fixe: ora de vară începe în a doua duminică din martie și se încheie în prima duminică din noiembrie. Astfel, în 2026, americanii vor reveni la ora de vară pe 8 martie, urmând ca aceasta să se încheie pe 1 noiembrie.
În SUA, decizia privind aplicarea orei de vară este luată la nivel federal, însă unele state au libertatea de a opta pentru renunțarea la schimbarea sezonieră a ceasurilor. Pentru ca o astfel de decizie să fie permanentă, este nevoie însă de aprobarea Congresului, ceea ce face ca modificările să fie rare și dificil de implementat.
Originea sistemului de schimbare a orei
Conceptul de adaptare a orei în funcție de anotimp nu este unul recent. Primele idei au fost formulate în secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin a sugerat, într-o scrisoare publicată în 1784, că oamenii ar putea economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme pentru a profita de lumina naturală.
Ulterior, în 1907, britanicul William Willett a reluat ideea, propunând un sistem prin care ceasurile să fie date înainte vara. Observația sa a fost simplă: diminețile luminoase erau adesea irosite, deoarece majoritatea oamenilor dormeau, în timp ce seara era nevoie de iluminat artificial.
Germania a fost prima țară care a introdus oficial ora de vară, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a resurselor energetice. Exemplul a fost urmat rapid de Marea Britanie și Statele Unite, care au aplicat aceeași măsură în 1918.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, președintele american Franklin D. Roosevelt a extins ora de vară pe tot parcursul anului, sub denumirea de „War Time”, pentru a optimiza consumul de energie. După război, practica a fost păstrată, dar adaptată în funcție de nevoile fiecărui stat.
Cum funcționează ora de vară și ora de iarnă astăzi
Scopul principal al orei de vară este de a folosi mai eficient lumina naturală și de a reduce consumul de energie electrică. Prin mutarea ceasului înainte cu o oră în primăvară, oamenii au parte de mai multă lumină în a doua parte a zilei, ceea ce înseamnă un consum mai mic de iluminat seara.
Trecerea la ora de iarnă readuce ceasurile la timpul standard, adaptând programul zilnic la ritmul natural al luminii solare. În Europa, această practică este coordonată la nivelul Uniunii Europene, toate statele membre efectuând schimbarea simultan, în ultima duminică din martie și, respectiv, din octombrie.
Totuși, în ultimii ani, tot mai multe țări și organizații internaționale au început să pună sub semnul întrebării utilitatea acestei modificări. Argumentele pro se bazează pe economisirea energiei, în timp ce criticii susțin că impactul real este minim și că schimbarea afectează negativ ritmul biologic al oamenilor.
Discuțiile privind eliminarea schimbării orei
Atât în Uniunea Europeană, cât și în SUA, s-au purtat numeroase dezbateri privind eliminarea schimbării orei. În 2019, Comisia Europeană a propus ca fiecare stat membru să decidă dacă dorește să păstreze permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Totuși, implementarea a fost amânată, iar o decizie finală nu a fost încă luată.
State precum Finlanda, Polonia sau Lituania s-au declarat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră, invocând efectele negative asupra somnului și sănătății populației. În România, autoritățile au anunțat că vor respecta decizia comună a Uniunii, însă până la o hotărâre oficială, sistemul actual va rămâne în vigoare.
Specialiștii în cronobiologie arată că adaptarea la noul fus orar, chiar și de o oră, poate provoca tulburări de somn, oboseală și scăderea concentrării, mai ales în primele zile după schimbare. Totuși, organismul uman se adaptează, de regulă, în câteva zile, iar efectele sunt temporare.
Ora de iarnă 2025 în România: o oră în plus de somn
În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025, românii vor trece oficial la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ora 4:00 va deveni ora 3:00. Practic, ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore.
Această schimbare înseamnă, pentru mulți, o oră în plus de odihnă, dar și începutul unei perioade cu zile mai scurte și nopți mai lungi. Deși iarna vine cu un ritm mai lent și cu mai puțină lumină, adaptarea treptată la noul program este considerată benefică pentru organism, întrucât aliniază activitatea zilnică cu lumina naturală.
Meteorologii atrag atenția că, odată cu trecerea la ora de iarnă, temperaturile vor continua să scadă, iar lumina naturală va fi tot mai redusă spre finalul zilei. În decembrie, soarele va apune în jurul orei 16:30 în București și chiar mai devreme în zonele din nordul țării.
Impactul asupra vieții cotidiene
Pe lângă aspectele astronomice și administrative, schimbarea orei are un efect direct asupra vieții de zi cu zi. Transporturile, programele TV, orarele instituțiilor și activitățile economice sunt ajustate automat pentru a evita confuziile.
În mediul profesional, adaptarea este de obicei rapidă, însă mulți oameni resimt o ușoară perturbare a ritmului zilnic în primele zile. Specialiștii recomandă o tranziție blândă, prin culcarea și trezirea treptată mai devreme cu câteva zile înainte de schimbarea orei, pentru a evita oboseala sau iritabilitatea.
De asemenea, psihologii subliniază că lumina naturală joacă un rol important în reglarea stării de spirit, iar reducerea acesteia în sezonul rece poate duce la senzația de oboseală sau lipsă de energie. Activitățile în aer liber și expunerea zilnică la lumină naturală pot ajuta la menținerea unui echilibru sănătos.
Concluzie
România va trece la ora de iarnă 2025 în noaptea de 25 spre 26 octombrie, moment în care ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Schimbarea marchează revenirea la ora standard și începutul sezonului rece, cu zile mai scurte și nopți mai lungi.
Deși dezbaterile privind eliminarea schimbării orei continuă la nivel european, sistemul actual rămâne valabil și în acest an. Românii se vor bucura, așadar, de o oră suplimentară de somn, dar și de primele semne ale iernii care se apropie.
