Ilie Bolojan, despre posibila demisie din funcția de premier: „Dacă iau decizia să plec, vă anunț eu” – Curtea Constituțională amână verdictul privind reforma pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că nu intenționează să demisioneze înainte de decizia Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, subliniind că Guvernul a acționat în deplină conformitate cu legea și Constituția.
Șeful Executivului a reacționat astfel la speculațiile privind o posibilă retragere din funcție, generate de tensiunile din sistemul judiciar și de sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii.
„Guvernul a întocmit aceste proiecte respectând toate prevederile constituționale. Așteptăm decizia, având încredere că proiectele sunt conforme. Dacă iau decizia să demisionez, vă anunț eu, nu e nevoie să fiu întrebat la fiecare conferință”, a spus Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria.
📅 Decizia CCR, amânată pentru 8 octombrie
Curtea Constituțională a analizat miercuri mai multe sesizări de neconstituționalitate, însă a amânat pentru data de 8 octombrie pronunțarea verdictului privind reforma pensiilor speciale ale magistraților și alte trei proiecte de lege considerate esențiale de Guvern:
- Legea privind măsurile în domeniul sănătății;
- Legea de redresare și eficientizare a resurselor publice;
- Modificarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice.
Singura decizie definitivă pronunțată miercuri de CCR a fost respingerea sesizării depuse de AUR, referitoare la legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome.
Potrivit surselor judiciare, verdictul privind pensiile magistraților va fi unul dificil, întrucât vizează echilibrul delicat dintre independența sistemului judiciar și nevoia de sustenabilitate bugetară.
⚖️ De ce a fost contestată legea privind pensiile magistraților
Reforma pensiilor de serviciu, una dintre cele mai sensibile teme din programul guvernului, a fost atacată la CCR chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Judecătorii supremei instanțe susțin că legea încalcă:
- principiul independenței justiției și al statului de drept;
- securitatea juridică și neretroactivitatea legii;
- nu respectă deciziile obligatorii anterioare ale Curții Constituționale, aproximativ 37 la număr;
- și că nu a fost solicitat avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru forma finală a legii.
În plus, ÎCCJ argumentează că noile criterii introduse prin reformă ar crea discriminări între magistrați care au intrat în sistem în perioade diferite, afectând astfel stabilitatea carierei judiciare.
🧾 Propunerile Guvernului pentru reforma pensiilor speciale
Premierul Ilie Bolojan a prezentat principalele elemente ale reformei, subliniind că obiectivul Executivului este alinierea sistemului de pensii de serviciu la principiile echității și sustenabilității, fără a afecta independența justiției.
Potrivit proiectului, reforma prevede o perioadă de tranziție de 10 ani, după care vor intra în vigoare următoarele reguli:
- Vârsta de pensionare a magistraților va fi stabilită la 65 de ani, față de 48–49 de ani în prezent;
- Vechimea minimă în muncă va crește de la 25 la 35 de ani;
- Cuantumul pensiei va fi plafonat la 70% din ultimul venit net, comparativ cu 100% anterior.
„Chiar și cu aceste modificări, pensiile magistraților rămân semnificative, la o medie de 14.000–15.000 de lei. Este greu de spus că aceste sume nu asigură independența judecătorilor”, a declarat Bolojan.
Premierul a adăugat că această reformă este parte a angajamentelor României din PNRR, iar aplicarea ei este esențială pentru deblocarea fondurilor europene din tranșa următoare.
🧑⚖️ Reacțiile din sistemul judiciar
Anunțul reformei a stârnit nemulțumiri puternice în rândul magistraților, numeroase asociații profesionale reclamând că modificările reprezintă o ingerință a puterii executive în cariera judecătorilor și procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că își menține rezervele privind impactul asupra independenței sistemului judiciar, însă a precizat că așteaptă decizia CCR înainte de a formula un punct de vedere oficial.
De cealaltă parte, o parte a societății civile consideră că menținerea actualelor pensii speciale este inechitabilă, în condițiile în care acestea depășesc adesea 20.000–25.000 de lei lunar, în timp ce pensia medie în România abia trece de 2.000 de lei.
🗣️ Ce spun experții constituționali
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, consideră că șansele ca legea să fie declarată constituțională sunt reduse, din cauza jurisprudenței anterioare.
„Există cel puțin trei decizii anterioare ale CCR care au respins încercări similare. O lege declarată neconstituțională nu poate fi reintrodusă ulterior sub altă formă, fără a corecta esențial problemele semnalate”, a explicat Zegrean.
El a avertizat că CCR ar putea constata din nou neconstituționalitatea unor articole esențiale, ceea ce ar obliga Guvernul să reia întregul proces legislativ.
„Dacă reforma cade din nou la Curte, vom asista la o prelungire nedorită a instabilității juridice. România are nevoie de o soluție clară, nu de experimente legislative repetate”, a spus fostul judecător constituțional.
💬 Bolojan: „Reforma e necesară. Vrem un sistem echilibrat și sustenabil”
În fața valului de critici, premierul Ilie Bolojan a reafirmat că Guvernul nu urmărește eliminarea pensiilor de serviciu, ci adaptarea lor la realitățile economice actuale și la principiul contributivității.
„Nu putem vorbi despre justiție independentă într-un stat care nu-și poate permite să plătească pensii uriașe. Reforma nu vizează pedepsirea cuiva, ci echilibrarea sistemului. România trebuie să fie sustenabilă și corectă față de toți cetățenii ei.”
Premierul a adăugat că, indiferent de decizia Curții Constituționale, Guvernul va respecta verdictul și va analiza eventualele ajustări cerute de CCR.
„Vom aplica decizia Curții, dar credem că legea este solid fundamentată și respectă toate normele constituționale. A fost elaborată în dialog cu Comisia Europeană și cu instituțiile interne relevante.”
🔍 Ce urmează
Până la pronunțarea deciziei din 8 octombrie, tensiunile politice și juridice rămân ridicate. În interiorul coaliției de guvernare, surse politice vorbesc despre posibile reconfigurări, în funcție de verdictul CCR și de impactul public al deciziei.
Dacă legea va fi declarată constituțională, Guvernul va putea aplica rapid noile măsuri, consolidându-și poziția în fața Bruxelles-ului. În caz contrar, premierul Bolojan s-ar putea confrunta cu presiuni politice majore, inclusiv cu cereri de demisie venite din opoziție.
Până atunci, mesajul său rămâne ferm:
„Așteptăm decizia Curții. Avem încredere că am procedat corect. Când voi lua o decizie personală, o voi anunța eu.”
