România, sub cod de vreme severă: ploi torențiale, viscol la munte și temperaturi mult sub normalul perioadei
România se confruntă cu o nouă perioadă de instabilitate atmosferică accentuată, care aduce ploi abundente, vânt puternic și ninsori la altitudini mari. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteo generală valabilă din seara zilei de duminică până joi, 9 octombrie, ora 10:00, avertizând că fenomenele vor fi extinse și persistente pe întreg teritoriul țării.
Ploi abundente și viscol în zonele montane
Potrivit ANM, cantitățile de precipitații vor fi semnificative, ajungând local la 25–50 de litri pe metru pătrat, iar în Muntenia, Dobrogea și Moldova, valorile pot atinge chiar 100 l/mp.
Regiunile sudice și estice vor fi cele mai afectate de ploi torențiale și rafale de vânt, iar la munte, precipitațiile se vor transforma în lapoviță și ninsoare, însoțite de episoade de viscol.
Pe Transalpina, stratul de zăpadă a depășit deja 50 de centimetri, iar drumarii acționează continuu pentru deszăpezire, în special în zona Văii Prahovei.
Circulația rutieră rămâne închisă pe mai multe sectoare alpine, unde condițiile meteo sunt nefavorabile, iar vizibilitatea redusă face deplasarea extrem de periculoasă.
„Vântul va sufla cu intensificări care pot depăși 70–80 km/h la altitudini mari, spulberând zăpada și reducând vizibilitatea sub 50 de metri. Recomandăm turiștilor să evite deplasările montane în această perioadă”, se arată în comunicatul transmis de ANM.
Temperaturile coboară sub mediile multianuale
După un început de toamnă blând, România trece acum printr-o răcire accentuată a vremii, cauzată de o masă de aer polar provenită din nord-vestul continentului.
Temperaturile maxime diurne vor fi cu 4–7 grade Celsius mai mici decât mediile normale pentru această perioadă. În zonele de munte, termometrele vor arăta valori negative, în timp ce în restul țării maximele se vor situa între 8 și 13 grade Celsius.
Pe timpul nopții, minimele vor coborî sub 0°C în depresiunile intramontane și chiar până la -3°C în zonele înalte, unde se vor forma polei și condiții de gheață pe carosabil.
Meteorologii precizează că precipitațiile vor fi lichide la câmpie, dar mixte sau solide în zonele de deal și de munte, semn că tranziția spre sezonul rece a început mai devreme decât în anii trecuți.
Autoritățile avertizează: circulație dificilă și risc de accidente
Inspectoratele pentru Situații de Urgență și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) au transmis avertismente pentru șoferi și turiști.
Autoritățile îi sfătuiesc pe cei care circulă în zonele montane să evite deplasările inutile, să se informeze înainte de plecare și să își echipeze mașinile cu anvelope de iarnă, lanțuri și lichid antigel.
„Echipajele de intervenție sunt mobilizate în toate județele vizate de ploi abundente și ninsori. Rugăm populația să respecte indicațiile autorităților locale și să nu forțeze deplasarea pe drumurile închise”, a declarat un reprezentant al MAI.
Iarna 2025–2026 ar putea fi mai severă: primele estimări ANM
În contextul acestei răciri bruște, specialiștii ANM atrag atenția că iarna 2025–2026 ar putea fi mai severă decât cele din ultimii ani. Primele analize arată că sezonul rece ar putea aduce episoade de ger intens, cu temperaturi care pot coborî sub -10°C, chiar și -15°C, inclusiv în zonele joase.
„Nu excludem ca iarna aceasta să aducă perioade cu frig sever și strat consistent de zăpadă, inclusiv în regiunile de câmpie.”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM.
Raportul complet pentru luna decembrie urmează să fie publicat la jumătatea lunii noiembrie, însă primele date indică o iarnă caracterizată de contrast termic puternic și precipitații peste media multianuală.
Deși ultimele cinci ierni au fost în general mai blânde și mai scurte, meteorologii avertizează că România ar putea reveni la o iarnă clasică, cu episoade frecvente de ninsoare și temperaturi negative prelungite.
Zăpada – benefică pentru agricultură, dar periculoasă pentru infrastructură
Specialiștii în climatologie reamintesc că un strat uniform de zăpadă ar avea efecte pozitive asupra agriculturii, contribuind la refacerea rezervelor de apă din sol și la protejarea culturilor de înghețurile severe.
Totuși, pentru infrastructura rutieră și energetică, un episod de iarnă grea poate provoca probleme majore – de la pene de curent, la blocaje pe drumuri sau prăbușiri de copaci.
„Zăpada este benefică pentru natură, dar pentru oameni aduce și riscuri, mai ales acolo unde infrastructura de iarnă este deficitară. În fiecare an, observăm că lipsa pregătirii duce la pierderi economice semnificative”, a explicat un expert în climatologie din cadrul ANM.
Schimbările climatice: între ierni blânde și episoade extreme
Deși tendința globală indică o încălzire constantă a climei, România se confruntă tot mai des cu anomalii meteo bruște – treceri rapide de la perioade calde la episoade de frig sever.
„Trendul general este al încălzirii, dar acest lucru nu exclude episoadele izolate de iarnă grea. Vremea devine tot mai instabilă, iar extremele se accentuează – vedem veri foarte calde și ierni scurte, dar violente”, explică specialiștii ANM.
Astfel, chiar dacă media termică anuală crește, riscul de furtuni de zăpadă, viscol și ploi torențiale rămâne ridicat.
Concluzie
România se află din nou sub influența unui front atmosferic rece, care va aduce în următoarele zile cantități mari de precipitații, vânt puternic și ninsori timpurii în zonele montane.
Pe termen mediu, meteorologii estimează o răcire accentuată a vremii și o iarnă 2025–2026 mai dură decât cele din ultimii ani.
Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să fie precauți, să urmărească actualizările ANM și să își pregătească din timp locuințele și autoturismele pentru sezonul rece.
„Frigul și ninsorile nu mai sunt o excepție de octombrie. Clima se schimbă, iar adaptarea devine o necesitate, nu o opțiune.” – concluzionează meteorologii.
