Flavius Nedelcea, secretar de stat în Ministerul Economiei, a fost reținut într-un dosar de corupție, fiind demis de premierul Ilie Bolojan.
Flavius Nedelcea, secretar de stat PSD la Ministerul Economiei, a fost reținut de procurorii DNA, săptămâna trecută, într-un dosar de corupție. Premierul Ilie Bolojan a semnat, pe 19 septembrie, decizia de eliberare din funcție a lui Nedelcea, care este acuzat de instigare la abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, infracțiune comisă în formă continuată.
Flavius Nedelcea l-a dat în judecată pe Romeo Dunca, președintele CJ Caraș-Severin
Surse din anchetă arată că Nedelcea, care fusese numit secretar de stat în aprilie 2022, a fost reținut de DNA după ce ar fi intervenit pe lângă șeful interimar al ANPC, Sebastian Ioan Hotca, pentru a schimba un șef local al Protecției Consumatorilor. Între 2012 și 2020, Nedelcea a fost consilier județean în Caraș Severin, iar din acea perioadă există un conflict cu PNL-istul Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin. Dunca a declarat în presa locală că Nedelcea ar fi dat șpagă în urmă cu mai mulți ani pentru a-și proteja și dezvolta afacerile pe Muntele Mic.
Discuțiile aprinse dintre cei doi au continuat și în ședințele Consiliului Județean, astfel că Flavius Nedelcea l-a dat în judecată pe Romeo Dunca, iar dosarul al cărui obiect este „acțiune în răspundere delictuală” a fost înregistrat la Judecătoria Reșița pe 27 octombrie 2021, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În dosar se arată că Nedelcea avea calitatea de consilier județean, iar Romeo Dunca de președinte al CJ Caraș-Severin. La data de 07.04.2021 a avut loc ședința CJ, ședință în care, conform susținerilor lui Nedelcea, Romeo Dunca a început să strige că Nedelcea, împreună cu ceilalți consilieri județeni care au îndeplinit și mandatul precedent sunt hoți și că în Consiliu s-a furat, iar în urma apelului la decență Dunca a început să îl insulte și să îl denigreze spunându-i că ”dacă nu știți că s-a furat sunteți prost! Sunteți prost pentru că nu știți!”, ”Eu nu vă fac prost, prost v-a făcut mama dumneavoastră!”.
De asemenea, Nedelcea a susținut că în ședința CJ din septembrie 2021, Dunca a început din nou să îl jignească folosind termeni depreciativi la adresa sa, respectiv ”mincinos, odios, cum dracu de te mai ține pământul?”. În dosar se arată că fapta ilicită imputată se referă la jignirile aduse de Romeo Dunca în două ședințe ale CJ, precum și comentariile la o emisiune live în care era invitat Nedelcea. Existenţa faptelor menţionate anterior este indubitabilă, fiind probată cu o fotocopie, precum și înregistrările ședințelor. S-a menționat că revine instanței misiunea de a stabili dacă această faptă intră în sfera ilicitului civil și anume dacă reprezintă un delict ce s-ar impune a fi sancţionat.
În ceea ce privește conținutul, forma și consecințele comentariilor de pe Facebook, instanța a reținut că acestea exprimă critici privind activitatea profesională a lui Flavius Nedelcea, nefiind antamate aspecte privind viața personală, privată a acestuia. Fără a nega dreptul oricărei persoane de a-şi exprima nemulțumirea față de modul în care un funcționar public își exercită atribuțiile de serviciu, în legătură cu modul în care sunt utilizate, în sens larg, resursele financiare ale unei instituții sau autorități publice, trebuie observat că legiuitorul a prevăzut un cadrul în care aceste nemulțumiri pot fi cu întâietate exprimate, sens în care se reține inclusiv posibilitatea de care a uzat Romeo Dunca, de a formula plângeri penale având ca finalitate eventuală recuperarea prejudiciului pecuniar reclamat, sau înlăturarea riscului ca o anumită persoană să mai fie în poziția de a săvârși alte fapte penale similare.
Instanța a arătat că Romeo Dunca a adus atingere reputației lui Flavius Nedelcea
În cazul de față, instanța a apreciat că modalitatea prin care Romeo Dunca și-a exprimat această nemulțumire a intrat în sfera ilicitului civil, sens în care se are în vedere art. 15 din Codul civil, potrivit căruia niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe. Totodată se are în vedere și aplicabilitatea dispozițiilor art. 1353 din Codul civil, potrivit cărora cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care acesta este exercitat abuziv. Or, raportat la probele administrare, instanţa a apreciat că de un astfel de abuz se face vinovat Romeo Dunca.
În acest sens, cu privire la îndreptățirea sau nu a acțiunilor lui Romeo Dunca, instanța a observat că exercitarea unui drept va fi considerată abuzivă atunci când dreptul nu este utilizat în vederea realizării finalităţii sale, ci cu intenţia de a vătăma o altă persoană sau contrar bunei-credinţe. Din materialul probatoriu administrat, a rezultat că, prin acțiunile sale, Romeo Dunca a adus atingere reputației lui Flavius Nedelcea, având în vedere mesajele postate pe rețeaua de socializare Facebook ce sunt de natură să inducă celor care le citesc ideea că Nedelcea s-ar face vinovat de prejudicierea bugetului public, de săvârșirea unor fapte penale, având cel puțin o conduită morală la locul de muncă discutabilă prin prisma apărării interesului alegătorilor.
Instanța a arătat că Romeo Dunca se substituie organelor în drept a stabili vinovăția lui Flavius Nedelcea și inocularea unei prezumții chiar de vinovăție. S-a menționat că dreptul de a face critici, în anumite limite, modului în care un funcționar și-a exercitat atribuțiile ce îi revin, poate fi justificat, de nejustificat este folosirea imaginii unei persoane fizice fără consimțământul acesteia. Prejudiciul cauzat lui Nedelcea constă în deteriorarea imaginii în rândul cetățenilor urbei, dar chiar și în rândul cunoscuților și familiei acestuia. Condiția existenței unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu există, deoarece prejudicierea imaginii este urmarea postării mesajelor denigratoare, informațiile din cadrul acestora fiind preluate ulterior în mass-media.
Flavius Nedelcea a solicitat daune morale de 199.000 lei
În ceea ce priveşte condiţia privind vinovăţia autorului faptei ilicite, instanţa a reţinut de asemenea că în materia răspunderii civile delictuale, autorul faptei ilicite este răspunzător chiar pentru simplă neglijenţă sau imprudenţă. Întrucât în aceste din urmă situaţii, atitudinea subiectivă a autorului faptei este practic imposibil de dovedit în mod direct, este suficient ca victima să probeze existenţa faptei ilicite, a prejudiciului şi raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu. Aceste elemente au fost probate în prezenta cauză şi conduc spre reţinerea vinovăţiei lui Romeo Dunca, în condiţiile în care acesta a lansat nişte acuzaţii fără a se asigura că sunt reale, sau că pot fi dovedite.
În ceea ce privește pretențiile formulate, respectiv de obligare a lui Romeo Dunca la plata sumei de 199.000 lei, reprezentând daune morale pentru atingerea adusă personalității reclamantului, vieții private, intime, pentru atingerile aduse drepturilor la onoare, demnitate și imagine/cinste a reclamantului, reprezentând reparaţie patrimonială pentru prejudiciu creat, instanța a constatat că acestea sunt excesive. Cuantificarea prejudiciului moral, nu este supusă unor criterii legale de determinare, astfel încât, în absenţa unor astfel de criterii, daunele morale sunt stabilite de instanţa de judecată în raport cu consecinţele negative suferite de o persoană, importanţa valorilor lezate acesteia, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea şi consecinţele traumei fizice şi psihice suferite şi măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, socială şi profesională, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanţa a apreciat că suma de 3.500 lei reprezintă compensaţii echitabile cu titlu de despăgubiri morale. La cuantumul fixat, instanţa are în vedere faptul că reclamantul este o persoană publică, fiind angrenat în politică. Or, astfel cum a arătat de altfel chiar reclamantul prin cererea de chemare în judecată, este de așteptat ca un om politic, care acționează în această calitate, să fie pasibil de critici ce să se caracterizeze eventual și printr-o virulență exacerbată. Această decizie a fost luată de Judecătoria Reșița pe 17 noiembrie 2022. Romeo Dunca a formulat apel, iar Tribunalul Caraș-Severin l-a respins, ca tardiv formulat, pe 5 octombrie 2023. Dunca a făcut recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timișoara, instanță care l-a respins pe 4 aprilie 2024.
