Simina Tănăsescu și Csaba Asztalos, judecători CCR, au cerut pensionarea imediată. Majoritatea Curții beneficiază acum de pensii speciale
Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește să analizeze una dintre cele mai sensibile teme din actualitatea politică: proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale. Înaintea acestui moment, două noi cereri de pensionare au stârnit reacții puternice în spațiul public. Președinta Curții, Simina Tănăsescu, și judecătorul Csaba Asztalos au solicitat să se retragă la pensie imediat după numirea lor în funcție.
Prin aceste decizii, balanța din cadrul CCR se schimbă: 6 dintre cei 9 judecători beneficiază de pensii speciale, în timp ce doar 3 nu primesc încă astfel de drepturi.
Cine sunt cei șase judecători cu pensii speciale
Pe lângă Simina Tănăsescu și Csaba Asztalos, alți patru membri ai Curții – Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu – cumulează pensia cu salariul de judecător constituțional.
În schimb, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, cei mai noi veniți, nu îndeplinesc deocamdată condițiile legale pentru pensionare, în timp ce Iuliana Scântei, deși ar putea solicita pensia, a ales să nu facă acest pas.
Astfel, majoritatea CCR este formată din magistrați care cumulează pensia specială cu indemnizația de judecător, ceea ce ridică întrebări legate de imparțialitatea deciziei pe care Curtea o va lua în dosarul reformei pensiilor speciale.
Cererea controversată a lui Csaba Asztalos
Numit la CCR în iulie 2025, la propunerea UDMR, fostul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, și-a depus cererea de pensionare chiar a doua zi după depunerea jurământului la Palatul Cotroceni.
Ulterior, acesta a declarat pentru Newsweek România că nu a făcut decât să urmeze procedura legală:
„Mi s-a adus la cunoștință că îndeplinesc condițiile legale, și am procedat în consecință, așa cum au făcut și alți colegi. Am depus cererea după o lună de la jurământ”, a explicat Asztalos.
De-a lungul carierei sale, el a avut luări de poziție favorabile beneficiilor financiare pentru judecătorii constituționali, inclusiv în sprijinul acordării primei de pensionare de 36.000 de euro și al interzicerii publicării declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor publici.
Parcursul profesional al Siminei Tănăsescu
Numele Simina Tănăsescu este bine cunoscut în mediul academic și juridic. Cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității din București, ea a fost numită judecător CCR în 2019, pentru un mandat de 9 ani, de către Președintele României. În iulie 2025, a fost aleasă președinta instituției, pentru o perioadă de trei ani.
Absolventă a Facultății de Drept a Universității din București (1991), și doctor în drept al Universității „Aix-Marseille III” din Franța, Tănăsescu are o carieră academică remarcabilă. A predat cursuri de Drept constituțional, Contencios constituțional, Sistem normativ al Uniunii Europene și Metodologia cercetării juridice, fiind și îndrumător de doctorat și post-doctorat.
De-a lungul anilor, a reprezentat România în diverse instituții europene și a fost membră a Consiliului Superior al Magistraturii (2009–2011) din partea societății civile. A primit distincții naționale și internaționale, printre care „Ordre national du Mérite” și „Légion d’honneur” din partea Franței.
Chiar dacă este una dintre cele mai respectate figuri din domeniul juridic, decizia sa de a solicita pensionarea imediată, în contextul în care CCR urmează să judece legea privind pensiile speciale, ridică semne de întrebare privind oportunitatea momentului.
CCR decide viitorul pensiilor speciale
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR în legătură cu proiectul de reformă al Guvernului care vizează inclusiv alinierea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, în linie cu restul categoriilor profesionale.
În cazul în care Curtea declară neconstituțională această reformă, legea ar putea fi retrasă sau modificată, iar impactul politic ar fi major. Premierul Ilie Bolojan a afirmat deja că ar putea demisiona dacă proiectul nu trece de CCR:
„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a avertizat șeful Executivului.
O problemă de legitimitate și imagine publică
Situația în care majoritatea judecătorilor CCR beneficiază de pensii speciale și, în același timp, trebuie să decidă asupra constituționalității unui proiect care le-ar putea afecta propriile drepturi ridică serioase probleme de credibilitate și conflict de interese.
De altfel, dezbaterea publică privind pensiile speciale este una intensă. Guvernul argumentează că menținerea acestor privilegii afectează echitatea socială și pune presiune pe bugetul de stat, în timp ce magistrații și alți beneficiari invocă necesitatea acestor drepturi pentru a asigura independența sistemului.
Concluzie
Cererea de pensionare a Siminei Tănăsescu și a lui Csaba Asztalos, în contextul analizei proiectului de reformă a pensiilor speciale, adâncește tensiunile dintre instituții și alimentează suspiciunile publice privind imparțialitatea CCR.
Cu 6 din 9 judecători care cumulează salariul cu pensia, verdictul Curții asupra proiectului de lege devine nu doar o decizie juridică, ci și una cu implicații politice majore. În joc nu este doar viitorul pensiilor speciale, ci și credibilitatea Guvernului și chiar stabilitatea sa, după ce premierul Ilie Bolojan a condiționat continuarea mandatului de adoptarea acestei reforme.
