Semnele unei ierni grele vin din Siberia: extinderea zăpezii anunță o iarnă mai rece și mai lungă în Europa
Iarna 2025–2026 se anunță una dintre cele mai reci din ultimii ani, iar semnele nu vin din Europa, ci din îndepărtata Siberie. Climatologii avertizează că evoluția stratului de zăpadă din această regiune reprezintă un indicator esențial pentru modul în care se va comporta vremea în lunile următoare în emisfera nordică.
Cercetările recente arată că extinderea rapidă a zăpezii siberiene în luna octombrie influențează direct formarea și stabilitatea Vortexului Polar — mecanismul atmosferic care controlează distribuția aerului rece pe întreg globul. Cu cât stratul de zăpadă se formează mai devreme și este mai consistent, cu atât cresc șansele ca iarna europeană să fie mai rece, mai lungă și mai bogată în ninsori.
Cum influențează Siberia vremea din Europa
Potrivit meteorologilor, legătura dintre stratul de zăpadă din Siberia și temperaturile din Europa se explică prin comportamentul Vortexului Polar.
Acesta este un curent de aer rece extrem de puternic, situat în straturile superioare ale atmosferei, deasupra regiunii arctice. În mod normal, el menține frigul concentrat la poli și împiedică masele de aer rece să coboare spre sud.
Însă atunci când în Siberia se formează un strat gros de zăpadă încă din octombrie, procesul de răcire accelerată a solului duce la crearea unui sistem de presiune ridicată la nivelul troposferei.
Acest sistem trimite energie verticală în atmosferă, perturbând fluxurile de aer și destabilizând Vortexul Polar. Odată slăbit, curentul își pierde forma circulară și permite scurgerea aerului arctic spre sud, aducând episoade de frig intens și ninsori timpurii în Europa, Asia Centrală și America de Nord.
„Siberia funcționează ca un motor climatic pentru emisfera nordică. Când zăpada apare devreme și acoperă o suprafață extinsă, efectul de răcire se amplifică și se propagă la scară globală”, explică specialiștii citați de platforma Severe Weather Europe.
Legătura dintre Vortexul Polar și iernile severe
Fenomenul este atent monitorizat de climatologi de peste trei decenii. Datele istorice arată că toate iernile extrem de reci din Europa și America de Nord au fost precedate de luni octombrie cu strat mare de zăpadă în Siberia.
În astfel de situații, presiunea atmosferică din zona arctică crește semnificativ, în timp ce Vortexul Polar se fragmentează în mai multe nuclee, slăbind circulația aerului cald spre nord și permițând aerului rece să pătrundă în latitudinile joase.
„Când Vortexul Polar se destabilizează, vremea devine imprevizibilă și instabilă. Temperaturile pot scădea brusc cu 10–15 grade în câteva zile, iar episoadele de ninsoare pot apărea chiar și în regiunile joase ale Europei Centrale”, explică dr. Mark Peterson, meteorolog la Centrul European pentru Prognoze de Medie Durată (ECMWF).
Șase ierni grele, precedate de zăpadă timpurie în Siberia
Cercetările climatologice confirmă o corelație clară între zăpada siberiană timpurie și ierni severe.
Analizele efectuate pe baza datelor din ultimii 50 de ani arată că șase dintre cele mai reci ierni din Europa – inclusiv cele din 2009, 2010 și 2018 – au fost precedate de o acoperire excepțională cu zăpadă în Siberia la începutul toamnei.
În toate cazurile, s-au observat următoarele tipare atmosferice:
- Presiune ridicată persistentă deasupra regiunilor polare;
- Slăbirea curentului de aer polar și fragmentarea vortexului;
- Formarea unor zone de joasă presiune între Atlanticul de Nord și estul Statelor Unite;
- Coborârea aerului rece arctic spre Europa Centrală și de Est.
Rezultatul: valuri de frig puternic, temperaturi negative prelungite și episoade de ninsoare masivă în lunile decembrie–februarie.
Hărțile meteo arată deja semnele unei ierni reci
Cele mai recente modele meteorologice europene, inclusiv cele realizate de ECMWF (Centrul European pentru Prognoze de Medie Durată), confirmă că în octombrie 2025, extinderea stratului de zăpadă din Siberia este peste medie.
Imaginile satelitare arată că, în prima jumătate a lunii, zăpada s-a extins rapid spre sud și est, acoperind o suprafață cu 20–25% mai mare decât media ultimului deceniu.
„Acest nivel de acoperire cu zăpadă indică un proces de răcire accelerată, care ar putea avea consecințe directe asupra iernii europene. Cu cât stratul de zăpadă persistă mai mult, cu atât crește probabilitatea unui vortex polar destabilizat”, precizează climatologii de la ECMWF.
De asemenea, ninsorile timpurii din vestul Canadei și nord-vestul Statelor Unite confirmă același tipar meteorologic global. Astfel de semne indică o circulație atmosferică orientată spre o iarnă mai rece în emisfera nordică.
Europa Centrală și de Est, în prima linie a frigului
România și țările vecine din Europa de Est ar putea fi printre cele mai afectate de acest tipar atmosferic. În scenariul prognozat, masele de aer rece arctic ar putea ajunge până în zona Carpaților și a Balcanilor, aducând temperaturi sub media multianuală și perioade prelungite de ninsoare.
Meteorologii estimează că decembrie și ianuarie vor fi lunile cele mai reci, cu temperaturi care pot coborî frecvent sub -10°C în Transilvania și Moldova.
„Tot mai multe modele climatice indică o iarnă activă, cu episoade de viscol și ninsori abundente. Este posibil ca unele zone montane să aibă cel mai consistent strat de zăpadă din ultimii ani”, avertizează specialiștii Severe Weather Europe.
Zăpada siberiană – un predictor pentru iarna europeană
Rolul zăpezii din Siberia ca predictor climatic este recunoscut de comunitatea științifică internațională. Fenomenul se bazează pe interacțiunile complexe dintre suprafața Pământului și atmosfera superioară, care pot influența vremea la mii de kilometri distanță.
„Ce se întâmplă în Siberia în octombrie poate decide cum va arăta iarna în Paris, Berlin sau București. Este o dovadă clară a interconectării climatului global”, a declarat pentru The Guardian climatologul britanic Judah Cohen, unul dintre cei care a studiat pentru prima dată acest mecanism.
Concluzie
Toate semnele indică faptul că iarna 2025–2026 ar putea fi mai rece, mai lungă și mai bogată în zăpadă decât cele din ultimii ani. Extinderea stratului de zăpadă din Siberia, combinată cu slăbirea treptată a Vortexului Polar, sugerează o creștere semnificativă a probabilității de episoade de frig intens în Europa și în România.
Deși vremea rămâne un sistem complex și dificil de anticipat, indicatorii globali – de la dinamica arctică la circulația atmosferică atlantică – converg spre același scenariu: o iarnă autentică, cu temperaturi negative persistente și precipitații solide abundente.
„Natura ne transmite deja semnele. Zăpada din Siberia e primul indiciu că frigul adevărat nu e departe.” – concluzionează meteorologii.
