Trei foști ambasadori ai Statelor Unite în România – Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe – au lansat un avertisment ferm privind o posibilă tentativă de ingerință rusă în alegerile prezidențiale din România din 2024. Într-o analiză detaliată publicată de publicația Politico, diplomații americani susțin că Kremlinul ar fi orchestrat o amplă campanie de manipulare digitală, menită să sprijine un candidat cu tendințe autoritare și să submineze democrația românească.
Avertismentul diplomaților americani: risc real de influență rusă în România
Potrivit celor trei foști ambasadori, alegerile prezidențiale din România din 2024 ar fi fost vizate de o campanie online de proporții, desfășurată pe rețelele sociale și platformele de mesagerie criptată. Scopul acesteia, afirmă ei, a fost acela de a crea un val artificial de susținere pentru Sorin Georgescu, un candidat care, potrivit analizei, ar fi promovat mesaje populiste și naționaliste, în contrast cu linia pro-occidentală urmată de România în ultimele decenii.
„Este nerealist și ilegal să afirmi că ai obținut un asemenea impact fără a cheltui vreun ban”, notează autorii textului publicat în Politico, făcând referire la faptul că ascensiunea bruscă a lui Georgescu, care ar fi ajuns la 21% din intențiile de vot în doar două săptămâni, nu ar fi putut fi obținută în mod natural.
Fostele cadre diplomatice americane subliniază că modelul de campanie folosit seamănă izbitor cu strategiile testate de Rusia în alte țări europene: o combinație de dezinformare, propagandă online și promovare artificială a conținutului pro-candidat prin rețele coordonate de conturi false.
Campanie digitală agresivă și lipsă de transparență financiară
Potrivit raportului citat, campania online care l-ar fi favorizat pe Sorin Georgescu a fost caracterizată prin mesaje virale, videoclipuri manipulate și conturi false care au amplificat teme sensibile pentru societatea românească – corupția, nemulțumirea față de clasa politică tradițională și scepticismul față de Uniunea Europeană.
Foștii ambasadori afirmă că nu există dovezi clare privind sursele de finanțare ale acestei campanii, iar absența transparenței ridică suspiciuni serioase de implicare a unor entități străine. „Ceea ce vedem este o tactică clasică a Kremlinului: sprijinirea unor lideri autoritari prin manipulare digitală, destabilizarea opiniei publice și slăbirea alianțelor occidentale”, se arată în analiză.
Ingerința rusă confirmată de serviciile de informații
Investigațiile ulterioare au confirmat că temerile diplomaților nu erau nefondate. Serviciile secrete românești, în colaborare cu partenerii din statele NATO și Uniunea Europeană, au identificat mai multe campanii de interferență online provenind de pe servere din Federația Rusă.
Rezultatele acestor anchete au fost decisive: Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, invocând grave încălcări ale legii electorale și dovezi de influență străină asupra procesului democratic.
Decizia fără precedent a declanșat un val de reacții la nivel intern și internațional, dar a fost salutată ca un gest curajos care a reafirmat independența instituțiilor democratice din România.
Reacția electoratului: o prezență record la urne
La reluarea scrutinului, românii au reacționat printr-o mobilizare masivă. Prezența la urne a urcat la 65%, un nivel semnificativ mai ridicat față de media de 51% din alegerile precedente.
Rezultatul final a demonstrat o schimbare clară de direcție: candidatul pro-rus a fost învins, iar un lider cu orientare pro-europeană și pro-americană a câștigat președinția cu 54% din voturi, în fața celor 46% obținute de contracandidat.
Pentru mulți analiști, acest moment a reprezentat o victorie a democrației și o dovadă că societatea românească are maturitatea de a rezista campaniilor externe de manipulare.
Reacția Statelor Unite: sprijin total pentru România
După validarea noului președinte, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj de susținere, reafirmând parteneriatul strategic dintre SUA și România.
„România rămâne un aliat de încredere și un pilon al stabilității în Europa de Est. Vom continua să lucrăm împreună pentru apărarea valorilor libertății și democrației”, a declarat liderul american, conform surselor citate de Politico.
În același timp, foștii ambasadori americani atrag atenția că amenințările hibride ale Rusiei rămân o provocare majoră pentru democrațiile din regiune. Țări precum Republica Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia ar putea fi vizate în mod similar la viitoarele procese electorale, avertizează diplomații.
Propaganda rusă, susținută din interiorul Occidentului
Unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare semnalate de raport este acela că narațiunile Kremlinului sunt propagate și de figuri publice din Occident, care, conștient sau nu, contribuie la amplificarea dezinformării.
În analiza publicată de Politico, sunt menționate nume precum Mario Nawfal, apropiat al lui Elon Musk, dar și influenceri controversați precum Jackson Hinkle și Alex Jones, care au participat recent la un forum pro-rus organizat la Moscova. Evenimentul a reunit personalități politice și ideologi precum Alexander Dughin, considerat „ideologul Kremlinului”, și fostul președinte rus Dmitri Medvedev.
Prin apariția acestor figuri occidentale în contexte propagandistice, diplomații americani avertizează că Rusia încearcă să confere credibilitate propriilor mesaje, mascând intențiile reale sub pretextul pluralismului de opinie.
România, exemplu de reziliență democratică
În concluzia analizei, Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe subliniază că România a oferit un exemplu de reziliență democratică, reușind să respingă o tentativă sofisticată de ingerință străină.
„Cea mai eficientă armă împotriva dezinformării este adevărul – și curajul de a-l spune cu voce tare. România a demonstrat acest lucru cu demnitate”, afirmă cei trei foști ambasadori.
Ei evidențiază că transparența autorităților, vigilența serviciilor de informații și mobilizarea civică au fost elemente-cheie care au împiedicat destabilizarea țării. România, spun aceștia, a arătat că o societate democratică unită poate contracara atacurile informaționale, oricât de sofisticate ar fi ele.
Lecția României pentru Europa
Diplomații americani consideră că experiența României ar trebui să devină un model de apărare democratică pentru alte state europene. În contextul creșterii tensiunilor geopolitice și al intensificării atacurilor cibernetice, colaborarea între statele occidentale, schimbul de informații și educația civică a populației sunt esențiale pentru protejarea proceselor electorale.
Raportul subliniază că lupta împotriva dezinformării nu poate fi câștigată doar prin măsuri tehnice sau legislative, ci prin consolidarea încrederii publice în instituțiile statului și prin promovarea unei prese libere, independente și profesioniste.
În acest context, România a demonstrat că, prin unitate și determinare, poate face față presiunilor externe și poate continua să joace un rol important în arhitectura de securitate a Europei de Est.
Concluzie
Avertismentul lansat de cei trei foști ambasadori americani vine într-un moment crucial pentru regiune, în care amenințările hibride și campaniile de dezinformare se intensifică. Cazul României este, potrivit lor, dovada că democrațiile pot rezista manipulării, cu condiția să rămână vigilente, unite și transparente.
După un proces electoral tensionat, dar corect reluat, România a reușit nu doar să își protejeze alegerile, ci și să transmită un mesaj puternic întregii lumi: adevărul, libertatea și demnitatea nu pot fi cumpărate sau manipulate.
