Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) trage un semnal de alarmă privind efectele economice și ecologice ale importurilor masive de autoturisme rulate, multe dintre acestea vechi și cu un nivel ridicat de poluare. Organizația propune introducerea unui impozit anual diferențiat în funcție de norma de poluare și anul de fabricație, precum și stimulente pentru achiziția vehiculelor cu emisii reduse, pentru a combate fenomenul care afectează atât mediul, cât și sănătatea publică.
Importurile de mașini vechi, o amenințare tot mai serioasă
Potrivit APIA, România se confruntă cu o creștere constantă a importurilor de autoturisme rulate, multe dintre ele provenind din statele vest-europene, unde au fost deja scoase din circulație din motive de poluare sau siguranță. Această tendință pune presiune nu doar pe mediu, ci și pe infrastructura rutieră și sistemul de sănătate publică.
Datele furnizate de Asociație arată că, în 2024, 64% dintre autoturismele rulate importate au fost mai vechi de 10 ani, o proporție alarmantă care demonstrează că România a devenit o piață de desfacere pentru vehiculele vechi ale Europei. Majoritatea acestor mașini sunt echipate cu motoare Euro 3 sau Euro 4, mult inferioare standardelor de emisii actuale și cu un grad ridicat de uzură tehnică.
„Aceste autovehicule, pe lângă faptul că poluează excesiv, pun în pericol siguranța rutieră. În multe cazuri, sistemele de frânare, suspensia sau airbagurile nu mai funcționează la parametri optimi”, atrag atenția reprezentanții APIA.
APIA: Industria auto românească performează, dar importurile distorsionează imaginea
Într-un comunicat oficial, APIA clarifică și confuziile apărute în spațiul public cu privire la performanța sectorului auto românesc. Unele surse media au interpretat eronat datele economice, sugerând că importurile ar depăși exporturile în valoare, ceea ce ar indica o „subperformanță” a industriei.
Asociația contrazice ferm această teorie. „Cifrele vehiculate de 43 miliarde de euro pentru exporturi și 45 miliarde de euro pentru importuri sunt supraevaluate și nu reflectă realitatea structurii comerciale a industriei auto. Aceste sume includ componente, subansamble și alte categorii de bunuri care nu pot fi comparate direct între ele”, se arată în comunicat.
În realitate, România a exportat în 2024 autoturisme noi în valoare de aproximativ 12 miliarde de euro, în timp ce importurile de autoturisme noi s-au ridicat la 3,5 miliarde de euro. Chiar și dacă se adaugă importurile de autoturisme rulate, de 3,4 miliarde de euro, balanța comercială rămâne pozitivă, cu un excedent semnificativ în favoarea exporturilor.
Aceste cifre confirmă faptul că industria auto românească este una dintre cele mai performante din Europa Centrală și de Est, generând locuri de muncă, investiții străine directe și contribuții importante la PIB.
Impactul economic și fiscal al importurilor la mâna a doua
APIA atrage atenția că, dincolo de poluarea crescută, importurile masive de autoturisme rulate produc pierderi economice considerabile pentru statul român. O parte semnificativă dintre aceste vehicule este importată la negru, fără declararea corectă a valorii reale sau cu documente incomplete.
„Multe dintre autoturismele second-hand ajung în România prin rețele comerciale informale, fiind revândute fără factură sau fără plata integrală a taxelor. Acest lucru afectează veniturile bugetare și creează o competiție neloială pentru dealerii de mașini noi, care respectă legislația fiscală”, se arată în comunicatul APIA.
În plus, costurile indirecte – legate de poluare, accidente, reparații și consum ridicat de combustibil – sunt suportate, în final, de contribuabili. Astfel, fenomenul importurilor necontrolate devine o problemă economică, socială și ecologică de amploare.
Propunerile APIA: impozit diferențiat și stimulente ecologice
Pentru a contracara această tendință, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile propune un set de măsuri concrete:
- Introducerea unui impozit anual progresiv, calculat în funcție de norma de poluare (Euro 1 – Euro 6 / Euro 7) și de anul de fabricație al autovehiculului. Mașinile mai vechi și mai poluante ar urma să suporte o taxă mai mare, în timp ce vehiculele electrice, hibride sau Euro 6 ar beneficia de reduceri semnificative.
- Acordarea de stimulente financiare pentru achiziția de autoturisme noi cu emisii scăzute – prin extinderea programelor existente „Rabla” și „Rabla Plus”.
- Încurajarea reînnoirii parcului auto național, prin bonificații la impozitul local pentru persoanele care radiază vehicule vechi și înmatriculează mașini noi, nepoluante.
- Monitorizarea strictă a fluxurilor de importuri, inclusiv prin controale la frontieră și colaborare între autoritățile vamale, ANAF și Ministerul Mediului.
Beneficiile unei politici auto sustenabile
Potrivit APIA, aceste măsuri ar aduce beneficii multiple pentru societate. Pe termen scurt, ar contribui la reducerea nivelului de poluare în marile orașe, unde traficul auto este principala sursă de emisii nocive. Pe termen lung, ar sprijini modernizarea parcului auto național, care are în prezent o vârstă medie de peste 13 ani – una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
De asemenea, o politică fiscală echilibrată ar stimula cererea pentru vehicule electrice și hibride, segment în care România a înregistrat deja o creștere semnificativă în ultimii ani. În 2024, potrivit datelor APIA, s-au vândut peste 16.000 de vehicule electrice noi, dublu față de anul precedent.
Industria auto românească, un motor al economiei naționale
APIA reamintește că industria auto din România reprezintă aproximativ 14% din PIB și asigură peste 200.000 de locuri de muncă directe și indirecte. Principalele centre de producție, Dacia și Ford Otosan, contribuie decisiv la creșterea economică și la exporturile țării.
În același timp, sectorul componentelor auto – de la cablaje la sisteme electronice – a atras investiții majore din partea unor companii europene și asiatice. România a devenit, astfel, un hub regional pentru industria de mobilitate, cu potențial de extindere către producția de vehicule electrice și tehnologii verzi.
„Industria auto românească este performantă, competitivă și orientată către inovație. Este esențial ca politicile publice să o susțină, nu să o penalizeze prin tolerarea unui flux constant de vehicule vechi și poluante”, a transmis Asociația.
Necesitatea unui dialog constructiv
APIA face apel la autorități pentru un dialog coerent și responsabil privind viitorul pieței auto. Organizația subliniază că România are nevoie de o strategie pe termen lung care să echilibreze nevoile economice, sociale și ecologice.
„Nu cerem taxe punitive, ci un sistem corect care să încurajeze responsabilitatea. O mașină mai puțin poluantă înseamnă un aer mai curat, mai puține boli respiratorii și costuri mai mici pentru stat. Este un pas firesc spre o economie modernă și sustenabilă”, se arată în încheierea comunicatului.
Concluzie
Importurile masive de autoturisme rulate continuă să fie o provocare majoră pentru România, cu efecte vizibile asupra calității aerului, siguranței rutiere și echilibrului fiscal. Prin propunerile sale, APIA încearcă să aducă în prim-plan nevoia unei reforme reale în politica auto, bazată pe responsabilitate și pe respectul față de mediu.
Într-o economie în care industria auto rămâne un pilon strategic, decizia de a limita importurile poluante și de a stimula tehnologiile curate ar putea reprezenta nu doar un pas spre modernizare, ci și o investiție în sănătatea și viitorul generațiilor următoare.
