Ministerul Afacerilor Externe a reacționat ferm după apariția unor persoane din România la un eveniment desfășurat la Sankt Petersburg, unde europarlamentara Diana Șoșoacă a susținut un discurs elogios la adresa președintelui rus Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a descris prezența unor invitați de acest fel ca parte a unei strategii de imagine a Kremlinului, destinată să sugereze o susținere internațională care, în realitate, nu există la nivel european.
Reacția ministerului vine în contextul izolării diplomatice a Rusiei la nivel occidental, determinată de războiul din Ucraina. Evenimentul de la Sankt Petersburg a fost prezentat ca o platformă pentru susținători ai Moscovei, iar participarea unor personalități din state membre UE ar putea fi utilizată propagandistic pentru a crea impresia unei solidarități mai largi cu poziția rusească.
MAE a transmis o declarație prin care a subliniat explicit că „nicio țară europeană nu a participat la festivalul susținătorilor Rusiei de la Sankt Petersburg”. Ministerul a insistat că Uniunea Europeană și statele membre reprezintă valori fundamentale incompatibile cu regimurile care duc „războaie ilegale de cucerire împotriva unor vecini suverani”. Potrivit oficialilor români, apariția unor români la aceste reuniuni nu reflectă poziția instituțională a statului și nici a blocului comunitar.
Discursul Dianei Șoșoacă și prezența sa au generat critici în spațiul public și reacții din partea unor oficiali care au subliniat diferența fundamentală între pozițiile individuale și politica externă oficială a României. MAE a atras atenția că opiniile exprimate de participanți la astfel de evenimente sunt strictly personale și nu angajează în niciun fel statul român. Diplomații au reiterat că politica externă a țării este stabilită exclusiv prin canale oficiale și în cadrul alianțelor internaționale din care România face parte.
Dezbaterea asupra responsabilității funcționarilor publici
Incidentul a intensificat discuția publică cu privire la responsabilitatea persoanelor cu funcții publice sau expunere politică atunci când participă la evenimente cu încărcătură geopolitică puternică. Subiecția nu este nou în contextul relațiilor internaționale, mai ales în perioada post-februarie 2022, când statele occidentale și-au realiniat politicile față de Federația Rusă. Pentru moment, MAE nu a anunțat măsuri oficiale suplimentare, dar discuția continuă să genereze reacții în cercurile politice și diplomatice.
Situația rămâne sub monitorizare, iar tema participării unor oficiali români la evenimente în țări cu care România are relații tensionate continuă să fie subiect de atenție la nivel instituțional.
