Reformă radicală în fiscalitate: Consilierul premierului Ilie Bolojan propune desființarea ANAF și crearea unei autorități fiscale independente, după modelul Greciei
România ar putea trece prin una dintre cele mai mari schimbări instituționale din ultimele decenii, dacă propunerea consilierului premierului Ilie Bolojan, Ionuț Dumitru, va fi adoptată. Economistul susține că actuala structură a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este „nefuncțională” și că sistemul fiscal românesc are nevoie de o reformă totală, bazată pe autonomie, profesionalizare și eficiență.
💬 Ionuț Dumitru: „Structura actuală este nefuncțională. Nu putem face schimbări majore cu aceeași abordare”
Într-un interviu acordat postului Digi24, Ionuț Dumitru a vorbit deschis despre problemele cronice din colectarea veniturilor bugetare. În opinia sa, România se confruntă de ani buni cu un nivel alarmant de ineficiență fiscală, iar soluțiile aplicate până acum nu au avut efecte reale.
„Când discutăm de colectarea taxelor și ne uităm la veniturile mici pe care statul român le are, raportat la standarde europene, există un complex de factori care explică această incapacitate.
După mine – și nu știu dacă aceasta este și opinia Guvernului – structura după care funcționează ANAF astăzi este nefuncțională. Nu cred că putem face schimbări majore cu aceeași abordare.”
Consilierul premierului a subliniat că România are una dintre cele mai scăzute rate de colectare a veniturilor din Uniunea Europeană, în ciuda reformelor anunțate de fiecare guvern din ultimii ani.
🇬🇷 Modelul Greciei – inspirația unei reforme structurale
Ionuț Dumitru a oferit exemplul Greciei, care, după ani de evaziune fiscală și ineficiență administrativă, a reușit să își modernizeze sistemul fiscal printr-o măsură radicală: desființarea vechii autorități fiscale și înființarea unei instituții independente, autonomă față de guvern.
„Uitați-vă ce s-a întâmplat în Grecia. Pentru a îmbunătăți colectarea, au desființat entitatea precedentă și au înființat alta, independentă de guvern, cu profesioniști numiți și obiective foarte bine definite”,
a explicat consilierul premierului.
În Grecia, această schimbare a fost implementată în 2017, odată cu crearea Independent Authority for Public Revenue (IAPR). Noua structură are conducere independentă, buget propriu și indicatori de performanță clari, iar rezultatele nu au întârziat să apară: în doar câțiva ani, gradul de colectare a taxelor a crescut semnificativ, iar încrederea contribuabililor în sistem s-a îmbunătățit.
🧾 România – printre codașele Europei la colectarea taxelor
Conform datelor Eurostat și OECD, România colectează doar 27–28% din PIB la bugetul de stat, în timp ce media europeană depășește 40%. Țări precum Polonia, Grecia sau Portugalia, aflate în urmă cu un deceniu la niveluri similare, au reușit să facă progrese importante datorită digitalizării, reformei instituționale și autonomiei structurilor fiscale.
Deși ANAF a beneficiat de numeroase investiții, inclusiv fonduri europene pentru modernizare, performanțele instituției au rămas modeste.
„De fiecare dată când se vorbește despre reforme, vorbim despre reorganizări, comasări, noi direcții, dar nu despre o schimbare reală de structură și mentalitate.
O instituție cu aceleași proceduri, aceeași ierarhie și aceleași practici nu poate livra rezultate diferite”, a punctat Ionuț Dumitru.
⚙️ O nouă paradigmă: Autoritate Fiscală Autonomă
Propunerea lui Dumitru merge dincolo de simpla reorganizare birocratică. El susține că România are nevoie de o nouă instituție fiscală autonomă, care să înlocuiască ANAF, după modelul agențiilor independente din alte state UE.
Noua structură ar avea:
- Conducere selectată transparent, pe criterii profesionale, nu politice;
- Buget propriu și independență decizională, pentru a evita presiunile guvernamentale;
- Indicatori de performanță clari, evaluați periodic;
- Digitalizare completă, cu sisteme integrate de monitorizare a fluxurilor financiare;
- Acces la baze de date interconectate, pentru reducerea evaziunii și creșterea trasabilității tranzacțiilor.
Scopul acestei reforme ar fi eliminarea corupției și a ineficienței care au blocat de ani buni performanța ANAF-ului.
📉 România pierde anual miliarde din cauza evaziunii
Potrivit Comisiei Europene, România are cel mai mare deficit de colectare a TVA din Uniunea Europeană, estimat la peste 7 miliarde de euro anual. În plus, evaziunea fiscală generalizată, economia subterană și lipsa controalelor eficiente afectează grav bugetul public.
Specialiștii estimează că, dacă România ar reuși să atingă media europeană de colectare, ar câștiga echivalentul a 10 miliarde de euro pe an, bani suficienți pentru infrastructură, educație și sănătate.
„Nu putem avea servicii publice moderne fără venituri. Reforma fiscală nu este o opțiune, este o necesitate. Dar nu o putem face cu instituții rigide, captive birocratic”,
a subliniat Ionuț Dumitru.
🧠 Cine este Ionuț Dumitru
Economist reputat, fost președinte al Consiliului Fiscal al României, Ionuț Dumitru este cunoscut pentru viziunile sale moderate, dar ferme, privind disciplina financiară și eficiența bugetară. În prezent, el ocupă funcția de consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, fiind unul dintre principalii arhitecți ai politicilor economice pe termen mediu.
De-a lungul carierei, Dumitru a criticat în repetate rânduri politizarea administrației fiscale și lipsa de transparență în colectarea taxelor.
„ANAF a ajuns o instituție cu reflexe de control, nu de colaborare. Rolul său ar trebui să fie acela de partener al mediului de afaceri, nu de adversar. Dacă vrem să construim încredere, trebuie să schimbăm sistemul din temelii”,
a mai declarat acesta.
💡 Experiența Greciei – un exemplu de urmat
După criza economică din 2009, Grecia a fost obligată de Uniunea Europeană să-și reformeze complet administrația fiscală. În 2017, statul elen a înființat Autoritatea Independentă pentru Venituri Publice (IAPR), condusă de un președinte numit printr-un proces transparent, cu mandat de cinci ani.
Rezultatele au fost spectaculoase:
- gradul de colectare a TVA a crescut de la 64% la peste 80%;
- evaziunea fiscală s-a redus cu peste 30%;
- încrederea contribuabililor în instituție a crescut semnificativ.
Acum, România analizează posibilitatea replicării acestui model, adaptat la contextul local.
🧩 Reacțiile din mediul economic
Propunerea lui Ionuț Dumitru a fost primită cu interes în mediul de afaceri, dar și cu scepticism de unii experți fiscali.
Reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României spun că o asemenea reformă ar fi benefică doar dacă este însoțită de profesionalizare și digitalizare completă.
„Nu este suficient să schimbi sigla unei instituții. Este nevoie de oameni competenți, salarii corecte și obiective măsurabile. Fără aceste elemente, riscăm să repetăm greșelile trecutului”,
a declarat un membru al Coaliției.
Pe de altă parte, sindicaliștii din sistemul fiscal avertizează că o eventuală desființare a ANAF ar genera haos administrativ pe termen scurt, cu riscuri pentru colectarea veniturilor.
🔮 România are nevoie de o viziune fiscală pe termen lung
În prezent, Guvernul Bolojan analizează mai multe scenarii pentru reformarea sistemului fiscal, însă nu există încă un proiect oficial de desființare a ANAF. Totuși, propunerea lui Ionuț Dumitru deschide o dezbatere necesară despre eficiența, autonomia și digitalizarea administrației fiscale.
„Fără o autoritate fiscală modernă, independentă și profesionistă, România nu va putea susține investițiile publice, nu va putea reduce deficitul și nu va putea garanta stabilitate economică. Trebuie să ne rupem de trecut și să construim o structură nouă, adaptată prezentului”, a concluzionat consilierul.
🧭 Concluzie
Propunerea de desființare a ANAF și înființare a unei autorități fiscale independente ar putea marca începutul unei noi ere pentru finanțele publice românești. Deși măsura este radicală, tot mai mulți economiști cred că doar o schimbare structurală profundă poate scoate România din cercul vicios al ineficienței fiscale.
Până atunci, dezbaterea rămâne deschisă: este România pregătită să renunțe la vechiul ANAF și să adopte o administrație fiscală modernă, autonomă și performantă?
