Reunirea cu România a redevenit o opțiune discutată oficial de autoritățile moldovene pentru a accelera integrarea în Uniunea Europeană. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că Chișinăul va „lua în considerare alte opțiuni” dacă negocierile cu Bruxellesul vor stagna, iar ministrul Dezvoltării economice de la Chișinău a descris această variantă drept „Plan B” pentru cazul în care aderarea ar fi încetinită după 2028.
Potrivit Euractiv, aceasta este cel puțin a treia oară în acest an când șefa statului moldovean evocă public, într-un cadru internațional, perspectiva unei eventuale reunificări cu România. Mesajele unioniste au revenit regulat în spațiul public atât de la nivelul Chișinăului, cât și din partea oficialilor Uniunii Europene, în contextul în care Republica Moldova poartă în prezent negocieri tehnice cu Comisia Europeană pentru deschiderea celor 6 clustere de negociere.
Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării economice și digitalizării al Republicii Moldova, a subliniat într-un interviu acordat Euractiv că autoritățile moldovene ar putea lua în calcul reunificarea cu România dacă parcursul european al țării va fi încetinit. „Planul B este reunificarea cu România, în cazul în care negocierile de aderare ar fi îngreunate după anul 2028″, a precizat oficialul. Această abordare este susținută și de declarațiile repetate ale Maiei Sandu, care a pus reunirea pe masa negocierilor ca o alternativă de rezervă pentru integrare în UE.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a relansat indirect scenariul unionist în declarațiile sale de miercuri, 3 iunie. Oficialul a invocat exemplul Germaniei de Est, care prin reunificarea cu Republica Federală Germană s-a integrat în NATO și UE, deși fostul stat comunist nu îndeplinea toate condițiile tehnice de aderare. Însă politologul Cristian Pârvulescu neagă că situația Moldovei ar putea urma același curs.
Specialiștii contestă comparația cu Germania de Est
Cristian Pârvulescu apreciază că abordarea unionistă a liderilor de la Chișinău ține mai degrabă de strategie politică decât de opțiune realistă. Analiza sa arată că Republica Moldova este o entitate politică mult mai complexă decât fosta Germanie de Est, cu o istorie și o componență demografică distincte. Spre deosebire de RDG, care era împărțită de forțele aliate după 1945, Moldova a cunoscut o evoluție separată după Tratatul de la Paris din 1946, iar contextualizarea istorică și politică a acesteia diferă semnificativ.
Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, simultan cu Ucraina. Negocierile oficiale de aderare au fost lansate în iunie 2024. Comisarul Kos s-a declarat optimist privind deschiderea primului capitol de negociere chiar în luna iunie, transmițând un mesaj favorabil administrației de la Chișinău. „Sunteți cel mai bun elev din clasa mea. Guvernul dumneavoastră este foarte conștient de ceea ce trebuie făcut pentru parcursul european”, a declarat pentru TVR Moldova oficialul de la Bruxelles.
