O nouă criză politică se conturează la Bruxelles, unde Partidul Popular European (PPE), cel mai mare și influent grup politic din Parlamentul European, amenință să respingă o parte crucială a viitorului buget multianual al Uniunii Europene. Confruntarea directă dintre PPE și Comisia Europeană marchează un moment rar de tensiune între instituție și propriul său grup politic, având în vedere că în PPE activează chiar președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, alături de o mare parte dintre comisarii europeni.
Potrivit unei analize publicate de Politico, disputa are la bază modul de alocare a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare regională — domenii care însumează peste jumătate din bugetul total al Uniunii Europene. PPE cere modificări majore și avertizează că, în lipsa concesiilor din partea Comisiei, va bloca întregul proiect de buget multianual.
Avertismentul PPE: „Respingerea poate fi evitată doar dacă propunerea este îmbunătățită”
Tonul ferm al popularilor europeni a fost transmis public de eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociatorul principal al PPE pentru următorul cadru financiar multianual (CFM) 2028–2034. Într-o declarație oficială, acesta a subliniat că grupul pe care îl reprezintă nu va accepta actuala formă a bugetului european.
„Dacă cererile noastre vor fi ignorate de Comisie, membrii noștri vor considera respingerea drept inevitabilă”, a avertizat Mureșan, adăugând că PPE „se așteaptă” la concesii semnificative „până în luna noiembrie”.
El a explicat că o eventuală respingere poate fi evitată doar dacă executivul european „își îmbunătățește propunerea într-un timp foarte scurt”, punctând că „nicio opțiune nu este exclusă”.
Declarațiile vin după mai multe runde de negocieri între reprezentanții PPE și comisarii responsabili de buget, întâlniri pe care popularii le-au considerat „neproductive”.
Riscul unei moțiuni de respingere pe 12 noiembrie
Surse citate de Politico susțin că, dacă impasul persistă, Parlamentul European ar putea adopta o moțiune de respingere a propunerii bugetare în cadrul sesiunii plenare de la Bruxelles, programată pentru 12 noiembrie.
Deși, din punct de vedere procedural, Comisia Europeană ar putea decide să ignore un asemenea vot, o astfel de decizie ar agrava tensiunile interinstituționale și ar periclita întreg procesul de adoptare a bugetului pentru următorii șapte ani.
Parlamentul European are un rol esențial în validarea Cadrului Financiar Multianual (CFM), document care stabilește prioritățile și limitele de cheltuieli ale Uniunii Europene între 2028 și 2034.
Pentru a permite continuarea discuțiilor, PPE a decis să amâne temporar depunerea moțiunii de respingere în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, programată pentru săptămâna viitoare.
Fermierii și autoritățile locale, în centrul conflictului
Una dintre principalele nemulțumiri ale popularilor europeni este noua strategie a Comisiei Europene, care propune unificarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională într-un fond unic gestionat direct de guvernele naționale.
PPE susține că această modificare ar diminua transparența și controlul asupra distribuirii resurselor, afectând direct fermierii și primarii din întreaga Uniune.
„Am avut întâlniri cu comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, și încercăm să îmbunătățim propunerea”, a explicat eurodeputatul Herbert Dorfmann, principalul responsabil PPE pentru dosarele agricole. El a avertizat că formațiunea este „pregătită să susțină respingerea” dacă nu vor apărea progrese clare în negocierile cu Comisia.
În viziunea popularilor, fondurile agricole și regionale reprezintă coloana vertebrală a solidarității europene, iar gestionarea lor exclusiv națională ar putea favoriza politizarea și lipsa de echitate între statele membre.
Negocieri intense în culisele Bruxelles-ului
În perioada următoare, europarlamentarii de top ai PPE vor continua dialogul cu comisarii europeni Piotr Serafin, Christophe Hansen și Raffaele Fitto, responsabili de buget, agricultură și politică regională. Obiectivul declarat este obținerea unor garanții privind creșterea alocărilor pentru fermieri și păstrarea unui mecanism european de supraveghere a fondurilor.
Negocierile au loc într-un context tensionat, iar orice amânare riscă să blocheze calendarul adoptării CFM. Dacă nu se va ajunge la un compromis, Uniunea Europeană ar putea intra într-o criză instituțională cu efecte directe asupra planurilor de finanțare pentru ferme, primării și proiecte de infrastructură locală.
Mizele uriașe ale bugetului european 2028–2034
Cadrul Financiar Multianual stabilește cum vor fi cheltuite fondurile europene în următorii șapte ani — de la sprijinul pentru agricultură și dezvoltare regională, până la investițiile în digitalizare, tranziție verde și apărare comună.
Bugetul propus de Comisie depășește 1.000 de miliarde de euro, iar discuțiile privind modul de împărțire a acestor resurse au devenit o bătălie politică cu impact major asupra tuturor statelor membre.
În viziunea Comisiei, unificarea fondurilor ar simplifica procedurile și ar accelera absorbția lor. În schimb, PPE acuză lipsa de transparență și control democratic, avertizând că un astfel de mecanism ar putea slăbi rolul Parlamentului European și al Comisiei în supravegherea utilizării banilor publici.
De ce contează această dispută
Conflictul dintre Partidul Popular European și Comisia Europeană nu este doar o dispută tehnică privind bugetul, ci o confruntare de viziune asupra viitorului Uniunii. PPE — formațiunea care a dominat politica europeană în ultimele două decenii — cere o Uniune mai descentralizată, în care statele membre, autoritățile locale și fermierii să aibă un cuvânt mai greu de spus în deciziile privind finanțările.
De partea cealaltă, executivul european condus de Ursula von der Leyen promovează o abordare centralizată și coerentă, argumentând că doar o gestionare unitară poate asigura eficiență, transparență și responsabilitate în cheltuirea fondurilor.
Această divergență scoate la iveală tensiuni interne în interiorul PPE, întrucât Ursula von der Leyen, deși membră a partidului, trebuie să apere poziția instituției pe care o conduce.
Posibile scenarii pentru următoarele săptămâni
Dacă până la începutul lunii noiembrie Comisia Europeană nu va oferi garanțiile cerute de PPE, este foarte probabil ca grupul popularilor să depună moțiunea de respingere. Un asemenea vot, deși simbolic din punct de vedere juridic, ar avea o greutate politică majoră, punând sub semnul întrebării autoritatea Comisiei și deschizând o nouă etapă de negocieri.
Într-un scenariu alternativ, Ursula von der Leyen ar putea propune un compromis limitat, prin care să păstreze o parte din centralizarea bugetului, dar să ofere fonduri suplimentare pentru agricultură și dezvoltare locală. Aceasta ar permite evitarea unei confruntări deschise și ar menține unitatea grupului politic din jurul Comisiei.
Totuși, dacă dialogul eșuează, Europa riscă să intre într-o perioadă de blocaj bugetar comparabilă cu cea din 2020, când pandemia și disputele privind statul de drept au amânat adoptarea CFM cu aproape un an.
Impactul asupra României
Pentru România, miza negocierilor este uriașă. Țara noastră este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională, iar o eventuală întârziere a adoptării bugetului european ar putea amâna finanțările pentru programe-cheie în infrastructură, digitalizare și modernizarea comunităților rurale.
Eurodeputații români din PPE, printre care Siegfried Mureșan, Rareș Bogdan și Daniel Buda, au un rol important în aceste negocieri, încercând să protejeze interesele fermierilor și autorităților locale din România.
Concluzie
Disputa dintre Partidul Popular European și Comisia Europeană reprezintă una dintre cele mai tensionate confruntări politice din ultimii ani la Bruxelles. În centrul ei se află nu doar cifrele unui buget, ci viziunea asupra modului în care va funcționa Uniunea Europeană în următorul deceniu — o Europă a statelor, în care puterea decizională este împărțită echitabil, sau o Europă a instituțiilor, în care Comisia coordonează totul de la centru.
Următoarele săptămâni vor fi decisive. Dacă părțile nu vor ajunge la un compromis, moțiunea de respingere din 12 noiembrie ar putea declanșa o criză politică de proporții, cu efecte directe asupra economiei și proiectelor europene. Bruxelles-ul se pregătește, astfel, pentru un test major de unitate, într-un moment în care solidaritatea financiară și stabilitatea politică sunt mai importante ca oricând.
