Salariul minim ar putea rămâne neschimbat în 2026. Premierul Ilie Bolojan: „În principiu, nu va crește”
Vești proaste pentru milioane de români care sperau la o nouă majorare a salariului minim pe economie în anul 2026. Premierul Ilie Bolojan a transmis, prin purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioan Dogioiu, că, „în principiu”, Executivul nu intenționează să crească salariul minim anul viitor. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, în care oficialul guvernamental a precizat că subiectul se află încă „în analiză”.
💬 Ilie Bolojan: „În principiu, salariul minim nu va crește”
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioan Dogioiu, a relatat poziția premierului în legătură cu această temă extrem de sensibilă pentru angajații din România:
„Subiectul este în analiza premierului și, în momentul în care l-am întrebat, mi-a răspuns: «În principiu, subliniez, în principiu, salariul minim nu va crește!»”, a spus Dogioiu, reiterând că decizia finală nu a fost încă luată, dar direcția generală este clară.
Declarația vine în contextul în care mai multe sindicate și reprezentanți ai mediului economic solicitau stabilirea din timp a grilei salariale pentru anul următor, pentru a permite planificarea bugetelor și a contractelor colective.
⚖️ Reacția PSD: „Salariul minim trebuie să crească! Este obligație legală și europeană”
Poziția Executivului condus de Ilie Bolojan a stârnit reacții imediate în rândul Partidului Social Democrat, care consideră că o înghețare a salariului minim ar încălca legislația europeană privind protejarea lucrătorilor cu venituri mici.
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a transmis un mesaj ferm:
„Salariul minim va crește în anul următor! Nu va fi înghețat! Vă asigur de acest lucru! PSD nu va accepta încălcarea legislației naționale și europene care reglementează salariul minim european.”
Budăi a reamintit că România are obligația de a implementa Directiva europeană privind salariul minim adecvat, document care stabilește un mecanism de calcul și o creștere periodică, corelată cu productivitatea și costul vieții.
„PSD s-a luptat atât în Parlamentul European, cât și în Guvernul României pentru a introduce aceste garanții pentru cei 830.000 de salariați care au cele mai mici venituri. Personal, în calitate de ministru al Muncii, am modificat un punct de vedere al unui guvern de dreapta care se opunea aprobării Directivei privind salariul minim european”, a mai spus fostul ministru.
💶 Ce prevede Directiva europeană privind salariul minim
Directiva UE adoptată în 2022 impune statelor membre să asigure un nivel de trai decent pentru lucrători și să stabilească mecanisme de actualizare anuală a salariului minim. România a transpus această directivă în legislația națională, angajându-se ca nivelul minim salarial să fie revizuit periodic, ținând cont de:
- inflația și creșterea costului vieții,
- productivitatea medie a muncii,
- puterea de cumpărare,
- și nivelul general al veniturilor în economie.
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 3.700 de lei, iar o eventuală înghețare ar însemna o pierdere semnificativă de putere de cumpărare pentru categoriile vulnerabile, în contextul unei inflații care rămâne ridicate.
🧾 Guvernul amână decizia – modificările legislative, analizate
Tot în cadrul conferinței de presă, Ioan Dogioiu a anunțat că modificările la Ordonanța 52, document care include și aspecte legate de politica salarială, au fost amânate pentru săptămâna viitoare.
„Până luni urmează să fie finalizată o formă clară, care să intre în circuitul de avizare și să fie pusă în transparență publică. Nu a fost niciun scandal în ședința de guvern. Discuțiile au fost normale, iar decizia de amânare a fost luată pentru a consolida textul ordonanței și a-l elabora corect”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Acesta a respins categoric speculațiile privind tensiuni în ședința de guvern:
„Infirm categoric orice informație despre scandal, țipete sau neînțelegeri. S-a lucrat intens pentru a avea o formă coerentă și bine fundamentată.”
📉 De ce ar putea Guvernul să evite o nouă majorare
Surse economice apropiate de Palatul Victoria susțin că premierul Ilie Bolojan este preocupat de impactul bugetar al unei noi creșteri a salariului minim, mai ales în contextul deficitului public în creștere și al presiunilor asupra cheltuielilor statului.
În plus, mediul privat semnalează deja că majorările repetate din ultimii ani au crescut semnificativ costurile de producție, afectând competitivitatea unor sectoare.
Un raport recent al Consiliului Fiscal arată că, în ultimii trei ani, salariul minim a crescut cu peste 40%, în timp ce productivitatea medie a muncii a urcat cu doar 15%.
Totuși, analiștii avertizează că înghețarea salariului minim ar putea amplifica inegalitățile și ar genera o scădere a consumului intern.
👥 Reacții mixte în mediul de afaceri
Organizațiile patronale salută prudența Guvernului, însă sindicatele amenință cu proteste dacă Executivul nu va respecta legislația privind indexarea automată a salariului minim.
- Uniunea Națională a Patronatelor din România (UNPR) consideră că o pauză temporară ar permite mediului de afaceri să se stabilizeze.
- În schimb, Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că stagnarea veniturilor minime va lovi direct în categoriile cele mai vulnerabile.
„O decizie de înghețare ar fi o lovitură pentru sute de mii de familii. România are nevoie de o strategie pe termen lung, nu de măsuri temporare dictate de buget”, a declarat un lider sindical.
🔍 Ce urmează
Guvernul urmează să finalizeze analiza privind politica salarială pentru anul 2026 în următoarele săptămâni. Potrivit surselor din cadrul Ministerului Finanțelor, orice decizie privind salariul minim va fi luată după consultările cu partenerii sociali și va ține cont de recomandările Comisiei Europene.
În prezent, scenariul cel mai probabil este acela al menținerii salariului minim actual până la jumătatea anului viitor, urmând ca o eventuală actualizare să fie analizată în funcție de evoluția economică.
📊 Context economic
România se confruntă cu o creștere economică modestă, o inflație persistentă și un deficit bugetar care depășește ținta convenită cu Comisia Europeană. În acest context, Guvernul încearcă să reducă presiunile financiare, amânând unele măsuri sociale.
Pe de altă parte, salariile mici continuă să fie una dintre principalele cauze ale exodului forței de muncă, iar specialiștii avertizează că lipsa unei creșteri a veniturilor va accentua plecările din țară, mai ales în rândul tinerilor.
🧩 Concluzie
Deocamdată, mesajul transmis de Guvern este clar: majorarea salariului minim nu este o prioritate pentru 2026. Totuși, presiunea publică, legislația europeană și promisiunile făcute anterior de coaliția de guvernare ar putea forța o reevaluare a deciziei.
Până la stabilirea unei poziții oficiale, românii cu venituri la nivelul minim pe economie rămân într-o incertitudine totală, între promisiunile politice și realitatea economică dificilă a momentului.
„Salariul minim nu va crește — în principiu.”
Această frază, rostită cu prudență de purtătorul de cuvânt al Guvernului, este deocamdată cel mai clar semnal venit din partea premierului Ilie Bolojan că 2026 ar putea fi primul an fără o majorare a veniturilor minime în ultimul deceniu.
