Nicușor Dan și-a asumat oficial funcția de președinte al României pe 26 mai 2025, după victoria sa în alegerile prezidențiale desfășurate în două tururi de scrutin. Conform prevederilor constituționale, mandatul șefului statului are o durată fixă de cinci ani de la data depunerii jurământului, ceea ce înseamnă că actualul mandat va expira pe 26 mai 2030. Până atunci, Dan va conduce instituțiile statului și va avea responsabilități majore în domenii politice, legislative, militare și diplomatice.
Instalarea noului președinte la Palatul Cotroceni a marcat o schimbare în peisajul politic românesc. Alegerile din 2025 s-au desfășurat conform cadrului legal stabilit de Constituția României, care reglementează în detaliu procedura de alegere a șefului statului și durata mandatului acestuia. Această tranziție la nivel prezidențial vine într-un context de evoluții politice importante care determină numeroasele întrebări ale cetățenilor cu privire la viitoarele alegeri și la atribuțiile exacte pe care le exercită președintele.
Alegerile prezidențiale din 2025 au avut desfășurare în două runde separate. Primul tur de scrutin a avut loc pe 4 mai, iar al doilea tur, decisiv, pe 18 mai, când Nicușor Dan l-a învins pe George Simion în confruntarea finală. Sistemul electoral românesc prevede că un candidat poate câștiga alegerile încă din primul tur numai dacă reușește să obțină mai mult de 50% din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. În situația în care niciunul dintre candidații în cursă nu obține această majoritate, se organizează automat un al doilea tur între primii doi clasați din prima rundă.
Legea fundamentală a țării stabilește că o persoană poate ocupa funcția de președinte al României pentru cel mult două mandate. Această limitare constituțională are scopul de a preveni concentrarea excesivă a puterii în mâinile unei singure persoane și de a asigura rotația la nivelul conducerii statului. Nicușor Dan va putea, din punct de vedere legal, să se prezinte din nou la alegerile din 2030, cu condiția ca mandatul său actual să se încheie conform programului stabilit.
Președintele are responsabilități majore în conducerea instituțiilor statului
Responsabilitățile șefului statului includ promulgarea legilor adoptate de Parlament, solicitarea reexaminării unor acte normative considerate problematice, sesizarea Curții Constituționale pentru control de constituționalitate, desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru după consultări cu partidele parlamentare, participarea la ședințele Guvernului în situații specifice și transmiterea de mesaje către Parlament. Pe lângă aspectele legislative, președintele are rol decisiv de mediator între instituțiile statului și între stat și societatea civilă. Nicușor Dan exercită funcția de comandant suprem al forțelor armate și conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării, organism cu responsabilități strategice în materie de securitate națională.
La nivel internațional, șeful statului reprezintă România în cadrul reuniunilor europene și mondiale, acreditează ambasadorii țării noastre în străinătate, semnează tratatele internaționale negociate de Guvern și aproba organizarea misiunilor diplomatice. În circumstanțe excepționale prevăzute de Constituție, președintele poate institui starea de urgență sau mobilizarea generală. Alegerile prezidențiale din 2030 vor avea loc conform acelorași proceduri electorale, iar votanții vor putea folosi diverse documente de identitate valabile, precum cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic sau pașaportul de serviciu.
Autoritățile electorale recomandă cetățenilor să verifice în prealabil valabilitatea documentelor de identificare pentru a evita probleme în secțiile de votare. Voturile nule sunt cele cărora le lipsește ștampila de control a secției sau care au ștampila „VOTAT” aplicată pe mai multe patrulatere, cu excepția cazului în cui intenția alegătorului poate fi identificată clar.
