Comisia Europeană a finalizat evaluarea cererii de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar verdictul pentru România este unul mixt: statul recuperează 351 de milioane de euro din fondurile suspendate inițial, dar pierde definitiv 459 de milioane din cauza reformelor implementate incomplet sau deloc. Anunțul a venit din partea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a subliniat că aceasta este una dintre cele mai dificile cereri de plată depuse vreodată.
Cererea fusese înaintată încă din decembrie 2023, dar Bruxelles a decis suspendarea parțială a unor sume după constatarea că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite după standardele europene. Guvernul a beneficiat de o perioadă suplimentară pentru corectarea problemelor și transmiterea unor justificări, însă patru jaloane importante au rămas problematice chiar și după această etapă de remediere. Potrivit ministrului, reformele incluse în această cerere trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii inițiale, lucru care nu s-a întâmplat.
Dragoș Pîslaru a precizat că una dintre puținele reușite majore rămâne dosarul pensiilor speciale, unde România a reușit să recupereze o parte semnificativă din fondurile suspendate. Din cei 231 de milioane de euro blocați inițial pe acest jalon, statul recuperează 166 de milioane. Acest succes parțial nu a fost suficient pentru a compensa pierderile masive din alte sectoare. Ministrul a declarat că „am reușit să recuperăm 350,7 milioane de euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în zona companiilor de stat din energie și transporturi. Bruxelles-ul a criticat dur procedurile de selecție și numiri în consiliile de administrație, invocând numiri politice, proceduri neclare și criterii aplicate incorect. În sectorul energetic, Comisia Europeană a constatat că selecția personalului pentru conducerea companiilor nu a respectat standardele de profesionalism, iar influența politică a fost evidentă. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro.
Numiri politice în companiile de stat, problema care blochează miliarde de euro
Ministrul Pîslaru a criticat dur modul în care clasa politică a gestionat reformele asumate prin PNRR, acuzând perpetuarea sistemului de numiri politice în instituțiile statului. Potrivit acestuia, nu se poate cere încredere de la Bruxelles în timp ce se mimeaza selecția pe criterii de profesionalism, iar oamenii politici continui să pună „băieții deștepți de partid” în conducerea companiilor de stat. România este una dintre țările beneficiare ale PNRR în cadrul programului NextGenerationEU, cu un total de 14,2 miliarde de euro alocați pentru perioada 2021-2026. Succesul în implementarea acestui plan era considerat crucial pentru modernizarea economiei și a instituțiilor statului.
Decizia Comisiei Europene nu este finală în sensul că România ar putea depune alte cereri de plată și ar putea demonstra că reformele au fost în sfârșit implementate corect. Cu toate acestea, fondurile pierdute din CP3 nu vor fi recuperate, iar ministrul a anunțat că autoritățile vor trebui să concentreze eforturile asupra următoarelor cereri de plată pentru a dovedi prin acțiuni concrete că problemele legate de numiri în consiliile de administrație au fost în sfârșit rezolvate.
